Revascularizarea carotidiană nu îmbunătățește funcția cognitivă la pacienții cu stenoză asimptomatică

Un studiu realizat la University of Alabama at Birmingham și prezentat la International Stroke Conference 2026 a analizat relația dintre tratamentul stenozei carotidiene asimptomatice și evoluția funcției cognitive, iar cercetarea arată că procedurile de revascularizare carotidiană nu determină îmbunătățirea cogniției, comparativ cu tratamentul medical intensiv.

Rezumat

• Revascularizarea carotidiană prin endarterectomie sau stentare nu a îmbunătățit memoria ori gândirea față de tratamentul medical intensiv.

• Analiza provine din substudiul cognitiv al studiului randomizat CREST-2, cu peste 2.000 de participanți.

• Scorurile cognitive au fost urmărite până la patru ani, fără diferențe între grupuri.

• Declina cognitivă a fost evidentă la participanții care au suferit accident vascular cerebral (AVC).

• Rezultatele sunt preliminare, provenind dintr-un rezumat științific nepublicat încă într-un jurnal evaluat inter-pares.

Context

Stenoza arterei carotide reprezintă îngustarea vaselor mari de la nivelul gâtului, de regulă prin acumulare de placă aterosclerotică. Tratamentul standard include:

• Terapie medicamentoasă intensivă: aspirină, tratament antihipertensiv și hipolipemiant.

• Modificări ale stilului de viață: renunțarea la fumat, scădere ponderală, activitate fizică, dietă sănătoasă.

• Revascularizare (endarterectomie sau stentare) când îngustarea depășește 70%.

Numeroase studii anterioare au arătat o asociere între stenoza carotidiană și performanța cognitivă redusă, sugerând că scăderea fluxului sanguin cerebral ar putea afecta funcția neuronală.

Despre studiul actual

Studiul CREST-2 (Carotid Revascularization and Medical Management for Asymptomatic Carotid Stenosis) este un trial clinic randomizat care compară:

• tratamentul medical intensiv singur;

• tratamentul medical intensiv + endarterectomie carotidiană;

• tratamentul medical intensiv + stentare carotidiană.

Substudiul cognitiv a inclus evaluarea performanței cognitive:

• înainte de tratament;

• anual, timp de până la 4 ani;

• la peste 2.000 de adulți cu stenoză carotidiană asimptomatică.

Într-o analiză anterioară publicată în 2021, 786 de pacienți cu stenoză severă (>70%) au prezentat scoruri cognitive mai mici, în special la nivelul memoriei, comparativ cu o cohortă populațională similară ca profil demografic și factori de risc cardiovascular.

Durata medie de urmărire după tratament în substudiul actual a fost de 2,8 ani.

Limitări metodologice

• Testele cognitive au fost realizate telefonic, fără evaluarea completă a funcțiilor vizuo-spațiale și executive.

• Au fost incluși doar pacienți vorbitori de limba engleză, limitând generalizarea rezultatelor.

• Rezultatele provin dintr-un rezumat științific ne-peer-reviewed.

Rezultate

Analiza longitudinală a arătat:

• Nicio diferență în evoluția memoriei sau gândirii între:

  • pacienții cu revascularizare carotidiană;

  • pacienții tratați exclusiv medical.

• Lipsa beneficiului cognitiv a fost observată chiar și la participanții cu funcție cognitivă inițială scăzută, considerați cei mai susceptibili de ameliorare.

• Participanții care au suferit AVC în timpul studiului au prezentat declin cognitiv detectabil, confirmând sensibilitatea testelor utilizate.

Interpretarea autorilor sugerează că:

• Restabilirea fluxului sanguin prin vasele mari nu este suficientă pentru prevenirea declinului cognitiv.

• Alte mecanisme pot contribui la deteriorarea cognitivă:

  • inflamația;

  • neurodegenerarea;

  • boala vaselor mici;

  • microembolii provenite din placa aterosclerotică.

Totuși, revascularizarea carotidiană rămâne benefică pentru reducerea riscului de AVC, chiar dacă nu îmbunătățește cogniția.

Concluzii

Datele substudiului CREST-2 indică faptul că tratamentul intervențional al stenozei carotidiene asimptomatice nu produce ameliorarea funcției cognitive, deși contribuie la prevenția accidentului vascular cerebral. Monitorizarea declinului cognitiv rămâne importantă, deoarece agravarea acestuia poate semnala necesitatea reevaluării strategiei terapeutice.