Rezistenţa combinată la antibiotice multiple, o problemă ''deosebit de îngrijorătoare'' în Europa

Cu ocazia celei de-a 10-a ediţii a Zilei europene a informării despre antibiotice, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a publicat miercuri cele mai recente date cu privire la rezistenţa la antibiotice pe teritoriul Uniunii Europene (UE), însoţite de îndrumări legate de prevenirea şi controlul enterobacteriilor rezistente la carbapaneme.

În 2016, rezistenţa combinată la antibiotice din clase diferite a Escherichia coli şi a bacteriilor din genul Acinetobacter a continuat să se intesifice. Această situaţie constituie o mare preocupare dat fiind faptul că pentru pacienţii infectaţi cu aceste bacterii multirezistente ''există opţiuni de tratament foarte limitate''.

''Pe fondul creşterii rezistenţei chiar şi la antibiotice de primă linie avem în faţă un viitor înspăimântător în care intervenţia chirurgicală de rutină, naşterea, pneumonia şi chiar infecţiile dermatologice pot pune din nou viaţa în pericol'', a declarat Vytenis Andriukaitis, comisar european pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară într-un comunicat emis de ECDC.

''Pentru a ne păstra capacitatea de a trata în mod eficient infecţiile în cazul oamenilor şi animalelor, avem nevoie de a depăşi diferenţele dintre statele membre UE astfel încât fiecare să devină cel mai important actor'', a adăugat Andriukaitis.

''Acesta este obiectivul-cheie al planului ''O singură sănătate'' (One Health) împotriva RAM (Rezistenţa la Antimicrobiene) adoptat în luna iunie a acestui an. Acesta se concentrează pe zonele care susţin şi adaugă valoare acţiunilor statelor membre pentru a oferi răspunsuri inovative, eficiente şi sustenabile la RAM. Doar lucrând împreună la nivel european şi internaţional, colaborând şi cooperând în toate sectoarele relevante putem controla şi schimba tendinţa RAM'', a mai spus comisarul european.

În ceea ce priveşte Escherichia coli, rezistenţa combinată, sub forma rezistenţei la fluorochinolone, cefalosporine de generaţia a treia şi aminoglicozide, a sporit semnificativ între anii 2013 şi 2016. Mai mult, în 2016, un procent mare de izolaţi de specii de Acinetobacter, cu rezistenţă combinată la carbapaneme, aminoglicozide şi fluorochinolone, au fost raportate în sudul şi sud-estul Europei, dar şi în ţările baltice, se precizează în comunicat.

Cu toate acestea, aceeaşi sursă menţionează că se întrevede posibilitatea de a schimba tendinţele, eforturile pe termen lung ducând, în ritm lent, la rezultate pozitive. În acest sens, ECDC indică faptul că, potrivit celor mai recente date ale sale, situaţia generală privind rezistenţa bacteriei Klebsiella pneumoniae pare să se fi stabilizat în Europa, chiar dacă acest lucru este posibil să nu se fi observat la nivel naţional, unele state asistând la o creştere a cazurilor de rezistenţă combinată.

În plus, conform ECDC, procentul cazurilor de Staphylococcus aureus meticilino-rezistent (MRSA) a scăzut între anii 2013 şi 2016. Cu toate acestea, MRSA rămâne o problemă, 10 din 30 de ţări raportând încă un procent ridicat.

''Chiar dacă începem să vedem unele progrese, trebuie să rămânem vigilenţi şi să lucrăm şi mai intens pentru reducerea nivelurilor de rezistenţă la antibiotice. Există în continuare creşteri semnificative (a cazurilor de) rezistenţă combinată pentru Escherichia coli şi specii de Acinetobacter pe teritoriul Europei, iar această situaţie este deosebit de îngrijorătoare deoarece pentru pacienţii infectaţi cu aceste bacterii multirezistente există opţiuni de tratament foarte limitate'', a declarat director ECDC, Andrea Ammon. ''Utilizarea cu prudenţă a antibioticelor, prevenirea exhaustivă a infecţiilor şi strategiile de control care vizează toate sectoarele de asistenţă medicală sunt fundamentale. De aceea, astăzi, ECDC lansează şi un ghid cu privire la enterobacteriile rezistente la carbapaneme'', a adăugat aceasta.

Zsuzsanna Jakab, director regional pentru Europa în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a declarat că rezistenţa la antimicrobiene continuă să se răspândească în regiunea europeană a OMS deoarece ''microbii rezistenţi nu cunosc graniţe''.

''Prevenirea şi controlul în mod eficient a infecţiilor reprezintă una dintre ele mai puternice arme în vederea soluţionării acestei ameninţări la nivel mondial'', a adăugat Jakab precizând că în acest an cu ocazia Săptămânii mondiale de informare despre antibiotice, OMS face apel la lucrătorii din domeniul medical din Regiunea Europeană în vederea prevenirii răspândirii rezistenţei la antimicrobiene în peisajul sistemului sanitar prin igienizarea corespunzătoare a mâinilor'', a mai spus directorul OMS.

Cazuri de rezistenţă la carbapaneme, o clasă importantă de antibiotice de ultimă linie, continuă să fie raportate cu preponderenţă de state care se confruntă cu niveluri ridicate de bacterii multirezistente. În aceste ţări, opţiunile de tratament pentru pacienţii infectaţi cu enterobacterii rezistente la carbapaneme sunt de multe ori limitate la terapii combinate şi antibiotice mai vechi, precum colistina. Însă creşterea rezistenţei la colistină reprezintă un semnal de alarmă că opţiunile devin din ce în ce mai limitate. Procentul de rezistenţă variază pe teritoriul Europei, fiind în general mai ridicat în sudul şi sud-estul Europei în comparaţie cu nordul continentului.

''Ziua europeană a informării despre antibiotice'' este o iniţiativă sanitară la nivel european coordonată de ECDC, care oferă o platformă şi suport pentru campanii naţionale cu privire la utilizarea cu prudenţă a antibioticelor.

În fiecare an, Ziua europeană a informării despre antibiotice este marcată de campanii naţionale desfăşurate în săptămâna care cuprinde ziua de 18 noiembrie.

Utilizarea cu prudenţă presupune folosirea antibioticelor doar când acestea sunt efectiv necesare, în dozaj corect, la intervale corecte şi pe o durată corectă.

Anul acesta, data de 18 noiembrie marchează cea de-a zecea ediţie a Zilei europene a informării despre antibiotice.

ECDC, alături de Comisia Europeană, a organizat miercuri, 15 noiembrie, la Bruxelles, un eveniment la nivel european intitulat ''Menţinerea eficacităţii antibioticelor''. În plus, ECDC a lansat o iniţiativă în media de socializare identificată prin hashtag-ul #KeepAntibioticsWorking, prin care se doreşte să se evidenţieze faptul că fiecare persoană joacă un rol pentru a păstra eficienţa acestor medicamente.

Săptămâna mondială de informare despre antibiotice organizată de OMS se desfăşoară sub sloganul ''Antibioticele: manevraţi cu grijă'' însoţit de hashtag-ul #AntibioticResistance.