Riscul de deteriorare cognitivă după tratament multimodal în gliomul IDH-mutant: rolul vârstei și al chimioradioterapiei

Un studiu realizat în centre clinice universitare europene și publicat în Neuro-Oncology la data de 01 decembrie 2025 a analizat pe durata primului an postoperator relația dintre tratamentul conform ghidurilor pentru gliom cu mutație IDH și modificările cognitive la pacienți. Cercetarea arată că declinul cognitiv este frecvent, iar vârsta avansată și chimioterapia asociată radioterapiei cresc riscul acestor modificări.

Context

Pacienții cu gliom cu mutație IDH prezintă deseori simptome cognitive încă de la diagnostic, însă severitatea depinde de localizarea leziunii, ritmul de creștere tumorală și capacitatea cerebrală de compensare. Literatura existentă a sugerat anterior afectări în procesarea rapidă a informațiilor, atenție, limbaj și funcții executive după tratament, însă majoritatea studiilor nu au fost realizate longitudinal și au inclus cohorte mixte, fără separarea pacienților cu gliom IDH-mutant de cei cu tumori IDH wild-type. Acest studiu completează lacuna de cunoaștere prin evaluarea comparativă înainte și la un an după tratamentul conform standardelor actuale, incluzând intervenție chirurgicală și chimioterapie asociată radioterapiei.

Despre studiu

Cercetarea a inclus 127 de pacienți diagnosticați pentru prima dată cu gliom cu mutație IDH. Dintre aceștia, 104 au primit tratament multimodal (chirurgie urmată de chimioterapie asociată radioterapiei). Evaluarea neuropsihologică a fost efectuată înainte de intervenția chirurgicală și repetată la un an postoperator.

Aspecte metodologice esențiale

• Instrumentele cognitive utilizate au fost comparate cu valori normative deja publicate.

• Definirea deficitului cognitiv s-a făcut prin scor z < -1.645.

• Grup control potrivit ca vârstă și profil a fost evaluat în paralel la aceleași intervale.

• Pentru a evita interpretările eronate generate de efectul de învățare la retestare s-a folosit metoda Reliable Change Index (RCI).

• Modele de regresie logistică au evaluat predicția declinului pe baza parametrilor demografici, clinici și terapeutici.

• Diferențele în localizarea tumorilor între pacienții cu declin cognitiv și cei fără declin au fost reprezentate grafic prin hărți de căldură.

Date cantitative

• Preoperator, afectarea cognitivă a variat între 3% și 24%, în funcție de test.

• Conform RCI, în primul an cele mai mari scăderi au fost observate în:

  • Funcții executive – 24% dintre pacienți

  • Învățare și memorie – 23%

  • Limbaj – 21%

Testele cu cele mai mari rate de deteriorare individuală

• Inhibiție și flexibilitate cognitivă – 32%

• Viteză de denumire – 29%

• Memorie verbală – 28%

• Denumirea obiectelor – 28%

• Fluenta verbală – 22%

Analizele de regresie au arătat că vârsta mai înaintată și chimioterapia asociată radioterapiei au fost predictorii principali ai declinului în funcțiile executive, limbaj și memorie (P < 0.05).

Rezultate

Studiul a confirmat că deficitele cognitive sunt prezente deja înainte de începerea tratamentului, fiind identificate la aproximativ două treimi dintre pacienți. După un an, deși valorile de grup au părut relativ stabile, evaluarea individuală a demonstrat pierderi semnificative, cel mai frecvent în funcțiile executive, memoria verbală și limbaj.

Pacienții mai vârstnici și cei care au primit chimioterapie combinată cu radioterapie au avut o probabilitate substanțial mai mare de deteriorare cognitivă. Pe termen lung, rămâne neclar dacă declinul este reversibil sau progresiv, însă rezultatele sugerează necesitatea monitorizării cognitive continue, în special în cazul planificării tratamentului intensiv.

Rezultatele sugerează că strategiile terapeutice viitoare ar trebui să includă evaluarea riscului cognitiv individual și potențial adaptarea momentului inițierii tratamentului oncologic pentru a reduce impactul neurocognitiv.