România și obezitatea: locul în Europa și diferența dintre bărbați și femei
Autor: Airinei Camelia
Obezitatea a devenit o problemă majoră de sănătate în România — țara se numără printre cele cu cele mai mari rate din Europa, iar majoritatea adulților sunt supraponderali sau obezi. Există și diferențe interesante între bărbați și femei. Iată ce arată statisticile despre locul României în Europa și despre cum diferă problema în funcție de sex.
Rezumat
- România are una dintre cele mai mari rate de obezitate din Europa (în jur de 21% în date comparative; ~32% în studiul național PREDATORR).
- Aproximativ două treimi dintre adulții români sunt supraponderali sau obezi (supraponderali ~35% + obezi).
- Diferențe de sex: obezitatea tinde să fie mai frecventă la femei, iar supraponderalitatea la bărbați.
- Obezitatea este un motor major al diabetului și al bolilor cardiovasculare — de aceea, cifrele contează enorm.
Locul României în Europa
Obezitatea este o epidemie globală, iar România se află, din păcate, printre țările cel mai afectate din Europa. În datele comparative europene din 2017-2018, prevalența obezității în România a fost de aproximativ 21,1%, una dintre cele mai mari de pe continent în acea perioadă[2].
Într-o comparație între 12 țări europene, prevalența obezității a fost cea mai mică în Italia (7,5%) și Franța (8,8%) și cea mai mare în Grecia (19,7%) și România (21,1%)[2]. Cu alte cuvinte, România stă la polul opus față de țările mediteraneene, plasându-se în vârful clasamentului european al obezității[2]. Această poziție nefavorabilă are consecințe directe asupra sănătății populației, obezitatea fiind un factor de risc major pentru numeroase boli[1].
Cifrele din studiul național PREDATORR
Cel mai amplu studiu național care a evaluat această problemă, PREDATORR, oferă o imagine și mai îngrijorătoare asupra populației adulte din România. Conform acestuia, prevalența obezității ajustată după vârstă și sex a fost de aproximativ 31,9%, iar a supraponderalității de 34,7%[1].
Adunând aceste cifre, rezultă că aproximativ două treimi dintre adulții români au o greutate peste cea normală (supraponderali sau obezi) — o proporție alarmantă[1]. Studiul a evidențiat și o prevalență mare a obezității abdominale (grăsimea din zona taliei, cea mai periculoasă metabolic) și a sindromului metabolic[1]. Aceste date confirmă că excesul de greutate nu este o excepție, ci o caracteristică a majorității populației adulte[1].
Diferența dintre bărbați și femei
Statisticile arată diferențe interesante între sexe. În general, în majoritatea populațiilor, prevalența obezității este mai mare la femei decât la bărbați, deși amploarea diferenței variază mult de la o țară la alta[3].
În România, tendința de creștere a obezității este prezentă la ambele sexe, dar cu un tipar diferit: obezitatea propriu-zisă tinde să fie ceva mai frecventă la femei, în timp ce supraponderalitatea (excesul de greutate mai ușor) este mai frecventă la bărbați (la care procentul de supraponderali este foarte mare)[2]. La nivel european, prevalența obezității la femei a variat de la ~6% la ~36%, iar la bărbați de la ~4% la ~28%, cu valori mari (peste 25%) în România, mai ales la femei[2]. Aceste diferențe de sex sunt influențate de factori biologici, hormonali, sociali și de stil de viață, și pot fi legate, în parte, de inegalitățile de gen[3].
De ce cresc aceste cifre
Creșterea obezității în România (și în Europa) are cauze legate, în principal, de stilul de viață modern. Studiile asupra populației românești au evidențiat tipare alimentare nesănătoase și un nivel scăzut de activitate fizică drept factori-cheie[4].
Printre cauze se numără: consumul crescut de alimente ultraprocesate, bogate în zahăr, grăsimi și calorii; porțiile mari; consumul de băuturi îndulcite; sedentarismul (munca de birou, transportul motorizat, timpul petrecut în fața ecranelor); și factori socioeconomici și educaționali[4]. Aceste obiceiuri, combinate, duc la un dezechilibru între caloriile consumate și cele cheltuite, cu acumularea de grăsime în timp. Înțelegerea acestor cauze este primul pas spre prevenție, atât individuală, cât și prin politici de sănătate publică[4].
De ce contează: consecințele obezității
Aceste statistici nu sunt doar cifre — obezitatea este un motor al multor boli grave, ceea ce le face deosebit de importante. Excesul de greutate, mai ales obezitatea abdominală, crește semnificativ riscul de diabet de tip 2, boli cardiovasculare (hipertensiune, infarct, AVC), dislipidemie, anumite cancere, boli articulare și apnee de somn[1].
Legătura dintre obezitate și aceste boli explică, în parte, de ce România are și rate atât de mari de mortalitate cardiovasculară și de diabet — obezitatea este o „rădăcină" comună a mai multor probleme de sănătate publică[1]. De aceea, reducerea obezității nu este doar o chestiune estetică, ci o prioritate de sănătate care ar putea ameliora simultan mai multe statistici sumbre. Prevenirea și tratarea obezității au, astfel, un efect „în lanț" benefic asupra sănătății generale a populației[1].
Și copiii sunt afectați
Obezitatea în România nu este doar o problemă a adulților — ea afectează tot mai mult și copiii, ceea ce este deosebit de îngrijorător pentru viitor. Studiile pe copii de vârstă școlară din România au arătat o prevalență notabilă a supraponderalității și a obezității, mai ales în mediul urban[4].
Acest lucru contează enorm, deoarece un copil obez are un risc mare de a deveni un adult obez, perpetuând și amplificând problema la nivel de populație. În plus, obezitatea instalată din copilărie începe mai devreme „ceasul" complicațiilor metabolice (rezistență la insulină, tensiune, dislipidemie), care pot apărea încă din adolescență sau la vârsta adultă tânără. De aceea, prevenția obezității ar trebui să înceapă din copilărie, prin alimentație sănătoasă în familie și școală, limitarea băuturilor îndulcite și a timpului petrecut în fața ecranelor, și încurajarea activității fizice[4].
Contrastul cu dieta mediteraneană
Un contrast revelator este cel dintre România și țările mediteraneene (Italia, Franța, Spania), care au cele mai mici rate de obezitate din Europa[2]. Diferența nu este genetică, ci ține, în mare parte, de modelul alimentar și de stilul de viață[2].
Dieta mediteraneană — bogată în legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, pește, ulei de măsline, cu un consum redus de carne roșie și de produse procesate — este asociată cu rate mai mici de obezitate și de boli cardiovasculare[2]. La aceasta se adaugă, frecvent, un stil de viață mai activ și obiceiuri alimentare mai echilibrate (mese în familie, porții moderate). Acest contrast sugerează că adoptarea unor principii alimentare sănătoase (de tip mediteranean) și a unui stil de viață mai activ ar putea reduce, în timp, atât obezitatea, cât și complicațiile ei în România — o lecție utilă atât pentru indivizi, cât și pentru politicile de sănătate publică[2].
Mituri frecvente
Un mit este că „obezitatea este doar o problemă estetică, nu medicală"[1]. De fapt, este o boală cronică și un factor de risc major pentru diabet, boli cardiovasculare și alte afecțiuni grave.
Un alt mit este că „obezitatea ține doar de voință/lene"; de fapt, este o problemă complexă, influențată de mediu, alimentație, factori biologici, hormonali, genetici și socioeconomici[4]. Există și ideea că „doar bărbații sau doar femeile sunt afectați"; de fapt, ambele sexe sunt afectate, cu tipare ușor diferite[2]. În fine, mulți cred că „dacă ești supraponderal, dar te simți bine, nu e o problemă"; de fapt, riscurile metabolice (mai ales cu grăsime abdominală) pot exista chiar și în absența simptomelor[1].
Ce poți face
La nivel individual, prevenirea și combaterea excesului de greutate se bazează pe câteva principii dovedite. Adoptă o alimentație echilibrată (mai multe legume, fructe, fibre, proteine slabe; mai puține alimente ultraprocesate, zahăr și băuturi îndulcite), controlează porțiile și fă mișcare regulată (aproximativ 150 de minute pe săptămână)[4].
Verifică-ți periodic greutatea și circumferința taliei (un indicator al grăsimii abdominale periculoase) și, dacă ai exces de greutate, cere sfatul medicului — chiar și o scădere modestă (5-10% din greutate) aduce beneficii importante pentru sănătate (tensiune, glicemie, articulații)[1]. Pentru obezitatea severă, există și opțiuni medicale și chirurgicale, discutate cu specialistul. Important este să privești greutatea ca pe un aspect de sănătate, nu doar de aspect, și să acționezi din timp, nu să aștepți apariția complicațiilor[1].
Concluzii
Statisticile arată că obezitatea este o problemă majoră în România, țara fiind printre cele cu cele mai mari rate din Europa (în jur de 21% în date comparative europene; aproximativ 32% în studiul național PREDATORR, cu ~35% supraponderali — deci circa două treimi dintre adulți au exces de greutate). În privința diferențelor de sex, obezitatea tinde să fie mai frecventă la femei, iar supraponderalitatea la bărbați, cu un tipar influențat de factori biologici, sociali și de stil de viață. Cauzele principale sunt alimentația nesănătoasă (alimente ultraprocesate, porții mari, băuturi îndulcite) și sedentarismul. Importanța acestor cifre vine din faptul că obezitatea este un motor al diabetului, al bolilor cardiovasculare și al altor afecțiuni grave — o „rădăcină" comună care explică, în parte, și celelalte statistici de sănătate proaste ale României. Mesajul-cheie: obezitatea este o boală cronică prevenibilă și tratabilă, nu o simplă problemă estetică, iar combaterea ei (prin alimentație echilibrată, mișcare și control medical) ar ameliora simultan sănătatea populației — fiecare alegere individuală contând, alături de politicile de sănătate publică.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27126310/
[2] Prevalence and Correlates of Overweight and Obesity in 12 European Countries in 2017-2018. PubMed — National Library of Medicine. 2022.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35917801/
[3] Global differences between women and men in the prevalence of obesity: is there an association with gender inequality? PubMed — National Library of Medicine. 2014.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24918120/
[4] Eating Patterns, Physical Activity and Their Association with Demographic Factors in the Population Included in the Obesity Study in Romania (ORO Study). PMC — National Library of Medicine. 2019.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6586759/
Sursă imagine: https://pixabay.com/photos/measuring-tape-measure-tape-2732298/ (foto: multifacetedgirl / Pixabay)
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Greutatea si depresia
- Reductil cel mai bun medicament impotriva obezitatii
- Supraponderabilitate si amenoree, help!
- Metroragie in climax
- 18 Ani 150 kg dieta drastică
- Greutatea mea un obstacol in relatia noastra
- O problema nebuloasa... oboseala continua, obezitate
- Obezitate ereditara, dieta si stil de viata.
- Grasime viscerala