Cezariana

©

Autor:

Cezariana

Operatia de cezariana reprezinta procedura chirurgicala in care se practica incizii prin abdomenul si uterul mamei (laparotomie, histerotomie) pentru a scoate unul sau mai multi copii. Este efectuata cand nasterea vaginala pune copilul sau mama la risc medical, desi astazi este efectuata si la cerere.

Denumirea de cezariana provine din Codul Legal Roman denumit Lex Caesarea care continea o lege ce indica taierea abdomenului mamei si scoaterea copilului daca aceasta moare inainte de nastere. Se pare ca procedura a fost folosita pentru prima data in Imperiul Roman. De obicei in acele timpuri cezariana determina moartea mamei. Abia in anul 1500 in Elvetia s-a raportat prima femeie care a supravietuit unei cezariene.

Operatia de cezariana este indicata cand nasterea vaginala pune la risc mama sau copilul. Nu toate conditiile patologice sunt mandatorii pentru efectuarea unei cezariene. Cezariana se indica atunci cand apare:

  • distocia
  • suferinta fetala
  • ruptura de uter
  • prolaps de cordon
  • probleme ale placentei.


Rata de mortalitate pentru cezariana si nasterea vaginala continua sa scada astazi. Ca si in toate tipurile de interventie chirurgicala pe abdomen, o cezariana este asociata cu riscuri de:

  • adeziuni postoperatorii
  • hernii incizionale
  • infectii de plaga.

Daca o cezariana este efectuata in situatii de urgenta, riscul poate fi crescut datorita unor factori speciali. Stomacul pacientei poate sa nu fie golit, crescand riscul de anestezie. Alte riscuri cuprind:

  • hemoragia severa
  • cefaleea postanestezica.


Un studiu efectuat in Anglia demonstreaza ca femeile care au multiple cezariene sunt predispuse la probleme in sarcinile ulterioare si se recomanda ca femeile care isi doresc familii numeroase sa nu aleaga cezariana electiva. Riscul de placenta accreta, o conditie amenintatoare de viata, este de doar 0,13% dupa doua cezariene, dar creste la 2,13% dupa patru si 6,13% dupa sase sau mai multe cezariene.

O operatie cezariana este efectuata in unele cazuri din alte motive decat cele medicale. Motivele alegerii unei cezariene variaza intre cele ale medicului, centrului medical si ale mamei.

In trecut cezarienele erau efectuate printr-o incizie verticala care taia fibrele musculare uterine perpendicular. Cezariana moderna implica o incizie orizontala de-a lungul fibrelor musculare din portiune inferioara a uterului. In acest fel uterul isi mentine integritatea si poate tolera contractii puternice ale viitoarelor nasteri. Din punct de vedere cosmetic, cicatricea pentru cezarienele moderne este sub linia bichinilor.

Situatiile in care cezariana este necesara

In urmatoarele cazuri cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala, atat pentru mama cat si pentru fat:indicatii pentru cezariana

  • Travaliul nu progreseaza. Aceasta e cea mai frecventa cauza a practicarii operatiilor de cezariana. Travaliul poate fi incetinit atunci cand colul uterin nu este dilatat suficient, in ciuda contractiilor puternice. Uneori capul bebelusului este prea mare pentru bazinul mamei (disproportie fetopelviana).
  • Monitorizarea cordul fatului indica un aport de sange redus. Daca fatul nu primeste suficient sange sau daca ritmul sau cardiac este neregulat, obstetricianul poate recomanda efectuarea cezarienei.
  • Prezentarea proasta a fatului. Angajarea fatului prin filiera pelvigenitala (canalul nasterii) cu picioarele sau cu sezutul inaintea capului necesita operatia de cezariena pentru a reduce riscul complicatiilor. Cezariana este de asemenea obligatorie in cazul prezentatiei transversale a fatului.
  • Sarcina multipa (gemeni, tripleti). In cazul sarcinilor multiple, unul sau mai multi copii au o pozitie anormala in uter. In aceasta situatie, nasterea prin cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala.
  • Placenta se desprinde de peretele uterului inaintea inceperii travaliului (placenta abruptio) sau cand placenta acopera colul uterin (placenta parevia) nasterea prin cezariana este cea mai sigura optiune.
  • Cordonul ombilical aluneca prin colul uterin inaintea fatului se recomanda de regula practicarea cezarienei.
  • Unii copii sunt pur si simplu prea mari pentru a fi nascuti vaginal fara riscuri.
  • Mama sufera de o afectiune: diabet, boli cardiace, pulmonare, hipertensiune arteriala, obstetricianul poate induce travaliul mai devreme pentru a reduce riscul complicatiilor.

 

Daca nu se reuseste inducerea travaliului, este necesara interventia chirurgicala.

 

De asemenea, se recomanda efectuarea cezarienei atunci cand:

  • Mama are herpes genital care poate fi transmis fatului in timpul trecerii prin canalul nasterii.
  • Fatul prezinta malformatii: inchiderea incompleta a coloanei vertebrale (spina bifida) sau acumularea excesiva de lichid cefalorahidian (hidrocefalie).
  • Mama a mai suferit o cezariana inainte. In functie de tipul de incizie practicata si de numerosi alti factori, se poate incerca o nastere vaginala dupa cezariana. Totusi, obstetricianul poate recomanda efectuarea unei noi operatii de cezariana.

Complicatiile cezarienei

Complicatiile cezarienei

Convalescenta in urma unei nasteri prin cezariana este mai indelungata decat dupa o nastere vaginala, deoarece este vorba de o interventie chirurgicala. Cezariana implica de asemenea un numar mai mare de riscuri.

Complicatiile care pot afecta copilul

  • Probleme respiratorii. Copiii nascuti prin cezariana sunt mai predispusi aparitiei unor dificultati in respiratie, care se manifesta prin accelerarea anormala a frecventei respiratorii in primele zile dupa nastere (tahipnee).
  • Leziuni ale fatului. Desi foarte rar, mici taieturi ale pielii fatului se pot produce in timpul operatiei de cezariana.

Complicatiile care pot afecta mama

  • Inflamarea si infectarea membranei uterine (endometru). Aceasta afectiune poarta denumirea de endometrita si se manifesta prin febra, frisoane, dureri de spate, secretii vaginale urat mirositoare si dureri uterine. Tratamentul consta in administrarea de antibiotice.
  • Sangerari abundente. In timpul unei nasteri prin cezariana se poate pierde de ori mai mult sange decat in cazul unei nasteri naturale. Cu toate acestea, transfuziile de sange sunt rareori necesare.
  • Infectii ale tractului urinar. Infectiile vezicii urinare sau ale rinichilor sunt posibile complicatii ale cezarienei.
  • Reducerea frecventei scaunelor. Interventiile chirurgicale abdominale pot creste timpul de tranzit prin intestinul gros. Unele medicamente analgezice pot accentua aceasta problema, ducand la constipatie.
  • Reactiile alergice la anestezicul local utilizat in timpul operatiei de cezariana, sau efectele adverse non-alergice la acesta sunt alte posibile complicatii.
  • Aparitia trombilor venosi – in special la nivelul gambelor sau organelor pelviene – este de trei pana la cinci ori mai ridicat in cazul cezarienei decat al nasterii naturale. Daca un cheag de sange ajunge la plamani, viata mamei este in pericol. Medicul va preveni formarea cheagurilor de sange prin administrarea anticoagulantelor. Si proaspetele mamici isi pot aduce contributia mergand cat mai curand dupa chirurgie.
  • Infectia dupa incizie. Infectarea zonei de incizie este o complicatie posibila a nasterii prin cezariana.

Desfasurarea operatiei de cezariana

In general, operatia de cezariana dureaza intre 30 si 45 minute si cuprinde mai multe etape:

Pregatirea pre-operatorie

Pregatirea inaintea operatiei consta in spalarea abdomenului viitoarei mamici. O sonda (cateter) este plasata in vezica urinara, iar un tub subtire este introdus intr-o vena de la nivelul mainii sau antebratului pentru hidratarea sau administrarea de medicamente intravenos.anestezie epidurala sarcina

Anestezia

Anestezia locala - care suprima sensibilitatea doar in partea inferioara a corpului - este cea mai comuna. In cazul anesteziei epidurale (peridurale), se injecteaza anestezicul in partea inferioara a spatelui, in jurul meningelor maduvei spinarii; iar in cazul unei rahianestezii, in interiorul acestor meninge. Anestezia locala prezinta avantajul de a-i permite mamicii sa vada si sa auda copilul imediat dupa expulzare.

In cazul unei urgente, anestezia generala devine necesara. Femeia nu va vedea, simti sau auzi nimic in timpul nasterii.

Incizia abdominala

incizie cezarianaPentru operatia de cezariana se practica o incizie in peretele abdominal, la inaltimea culmii pubisului, in sens orizontal.

Daca este necesara o incizie mare, sau daca fatul trebuie extras foarte repede, se practica o incizie verticala de la ombilic pana la pubis.

Incizia uterina (histerotomia)

Incizi auterina se face in sens orizontal peste portiunea inferioara a uterului (incizie transversala inferioara).

Alte tipuri de incizii pot fi practicate in functie de pozitia fatului in uter sau de complicatiile din timpul sarcinii.cezariana

Extragerea fatului din uter

Chiar daca pacienta se afla sub efectul anesteziei epidurale sau a rahianesteziei, este posibil ca ea sa simta atunci cand fatul este extras din uter, dar nu va simti durere.

Medicul indeparteaza lichidul din gura si din narile fatului si taie cordonul ombilical. Placenta este extrasa din uter, iar planurile incizate sunt suturate.

Recuperarea dupa cezariana

Recuperarea dupa cezariana

Recuperarea in spital

In urma unei operatii de cezariana, mamicile si copiii trebuie sa stea in spital trei zile. Pentru a calma durerea ce se face simtita pe masura ce anestezia isi pierde efectul, mamicii i se administreaza medicatie antialgica intai intravenos, apoi pe cale orala.


La scurt timp dupa operatie pacienta va fi incurajata sa mearga. Ridicarea din pat si miscarea contribuie la accelerarea recuperarii, previn constipatia si formarea trombilor venosi. Cateterul si tuburile intravenoase sunt scoase in 12-24 ore dupa operatie.


Medicul va supraveghea incizia pentru a observa semnele unei infectii. De asemenea, apetitul, aportul de lichide si functionarea vezicii urinare si a intestinului vor fi atent monitorizate.

Recuperarea la domiciliu

Incizia practicata in timpul operatiei de cezariana necesita intre patru si sase saptamani pentru a se vindeca. In acest interval de timp se recomanda:

  • Odihna. Pastreaza toate obiectele de care ai nevoie la indemana. Nu ridica obiecte grele in aceste sase saptamani.
  • Sustinerea abdomenului in timp ce stranuti, tusesti sau razi.
  • Consumul de lichide. Aportul generos de lichide contribuie la hidratarea si la inlocuirea lichidelor pierdute in timpul nasterii, prin alaptare si previne constipatia. Nu uita sa-ti golesti frecvent vezica urinara pentru a preveni infectiile de tract urinar.
  • Evitarea contactului sexual. Medicii recomanda sa astepti sase saptamani inainte de a relua raporturile sexuale.
  • Luarea medicamentelor prescrise. Medicul poate recomanda paracetamolul pentru calmarea durerii sau un laxativ usor (lapte sau magneziu) in cazul constipatiei.
  • Consultarea prompta a medicului atunci cand apar semnele unei infectii - durere abdominala acuta, inrosirea sau umflarea zonei inciziei; prezenta puroiului sau a simptomelor asemanatoare gripei; durere la unul din sani. Depresia post-partum este un alt semn de alarma. Daca moralul tau este intotdeauna scazut, nu mai gasesti motive de bucurie sau daca nu ai energie pentru a incepe o noua zi, solicita imediat ajutor.

Data actualizare: 28-05-2014 | creare: 17-02-2010 | Vizite: 68860
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Copiii născuți prin cezariană pot prezenta un risc mai ridicat de obezitate
  • Numărul tot mai ridicat de cezariene ar putea avea impact asupra evoluției
  • Cezariana nu afectează calitatea vieții sexuale
  •