Sănătatea orală precară în copilărie este legată de o incidență mai mare a bolilor cardiovasculare la vârsta adultă

Un studiu populațional realizat pe baza registrelor naționale din Danemarca a analizat relația dintre sănătatea orală în copilărie și riscul de boli cardiovasculare aterosclerotice la vârsta adultă. Cercetarea publicată în revista International Journal of Cardiology arată că prezența cariilor dentare și a gingivitei în copilărie se asociază cu o incidență mai mare a bolilor cardiovasculare aterosclerotice în viața adultă, sugerând că sănătatea orală timpurie ar putea reprezenta un factor de risc cardiometabolic precoce.

Idei principale

• Studiul a inclus 568.778 de persoane născute între 1963 și 1972.
• Participanții au fost urmăriți până la 24 de ani, între 1995 și 2018.
• În perioada de urmărire, 10.049 de bărbați și 5.705 femei au dezvoltat boli cardiovasculare aterosclerotice.
• Nivelurile ridicate de carii dentare în copilărie au fost asociate cu o creștere a riscului cardiovascular de până la 45%.
• Gingivita severă în copilărie a fost asociată cu o creștere a riscului cardiovascular de până la 31%.
• Traiectoriile de sănătate orală în copilărie (persistența sau agravarea bolii) au fost asociate cu un risc cardiovascular crescut la maturitate.
• Rezultatele sugerează că sănătatea orală din copilărie ar putea reprezenta un indicator timpuriu al riscului cardiometabolic.

Context

Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel global. În cadrul acestora, bolile cardiovasculare aterosclerotice – precum boala cardiacă ischemică, infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral ischemic – sunt responsabile pentru o proporție importantă din decesele premature.

Strategiile de prevenție vizează tot mai frecvent factorii de risc care apar devreme în viață, inclusiv în copilărie. Identificarea acestor factori ar putea permite intervenții precoce și reducerea riscului cardiovascular în deceniile următoare.

Sănătatea orală este adesea subestimată în evaluarea sănătății generale, deși bolile orale – precum caria dentară și gingivita – sunt extrem de frecvente la nivel global. Date epidemiologice arată că 40–60% dintre copiii cu vârste între 6 și 9 ani au avut carii dentare la nivelul dentiției temporare sau permanente.

În ultimele decenii, tot mai multe studii sugerează o legătură între bolile orale și bolile sistemice. Această relație ar putea fi explicată prin două mecanisme principale:

• inflamația sistemică de intensitate redusă generată de inflamația orală;
• diseminarea bacteriană din cavitatea orală în circulația sistemică.

Deși numeroase cercetări au demonstrat această asociere la adulți, impactul sănătății orale în copilărie asupra riscului cardiovascular ulterior a fost investigat mult mai rar.

Despre studiu

Designul studiului

Cercetarea a utilizat date din registrele naționale daneze, urmărind participanții între 1 ianuarie 1995 și 31 decembrie 2018. Analiza a inclus persoane născute între 1963 și 1972 care nu aveau diagnostic de boală cardiovasculară la momentul inițial.

Participanții au fost urmăriți de la vârsta de 30 de ani sau de la începutul perioadei de studiu până la apariția primului eveniment cardiovascular, deces sau sfârșitul perioadei de observație.

Sursele de date

Datele au fost obținute din trei registre naționale:

• Registrul Național de Stomatologie Pediatrică (SCOR) – pentru sănătatea orală în copilărie;
• Registrul Național al Pacienților – pentru diagnostice cardiovasculare;
• Registrul Central al Populației – pentru date demografice și educaționale.

Evenimentele cardiovasculare analizate au fost:

• boala cardiacă ischemică;
• infarctul miocardic;
• accidentul vascular cerebral ischemic.

Evaluarea sănătății orale

Caria dentară a fost evaluată utilizând indicele dmft/DMFT, care cuantifică numărul dinților:

• cariați;
• lipsă;
• plombați.

Pe baza acestui indice au fost definite patru categorii:

• nivel scăzut: 0–4 dinți afectați;
• nivel moderat: 5–12 dinți afectați;
• nivel ridicat: 13–16 dinți afectați;
• nivel sever: ≥17 dinți afectați.

Gingivita a fost evaluată utilizând indicele gingival Silness și Löe, cu scoruri între 0 și 12, clasificate în:

• nivel scăzut (0–4);
• nivel moderat (5–8);
• nivel ridicat (9–12).

Cercetătorii au analizat și traiectoriile bolii orale în copilărie, comparând nivelul bolii înainte și după vârsta de 12 ani.

Rezultate

Caracteristicile populației

Studiul a inclus 568.778 de persoane, dintre care:

• 291.058 bărbați;
• 277.720 femei.

În perioada de urmărire:

• 10.049 bărbați (3,5%) au dezvoltat boli cardiovasculare aterosclerotice;
• 5.705 femei (2,1%) au dezvoltat aceste afecțiuni.

La bărbați, cel mai frecvent eveniment cardiovascular a fost infarctul miocardic (41,8%), iar la femei accidentul vascular cerebral ischemic (54,3%).

Asocierea dintre caria dentară și riscul cardiovascular

Comparativ cu nivelurile scăzute de carii dentare în copilărie:

• bărbații cu nivel ridicat de carii au avut un risc cardiovascular cu 32% mai mare (raport de risc 1,32; interval de încredere 95% 1,18–1,50);
• femeile cu nivel ridicat de carii au avut un risc cu 45% mai mare (raport de risc 1,45; interval de încredere 95% 1,25–1,68).

Asocierea dintre gingivită și riscul cardiovascular

Comparativ cu gingivita de intensitate scăzută:

• bărbații cu gingivită severă au avut un risc cardiovascular cu 21% mai mare (raport de risc 1,21; interval de încredere 95% 1,10–1,32);
• femeile cu gingivită severă au avut un risc cu 31% mai mare (raport de risc 1,31; interval de încredere 95% 1,14–1,50).

Impactul evoluției bolii orale în copilărie

Traiectoriile bolii orale au arătat că evoluția nefavorabilă în copilărie este asociată cu un risc cardiovascular mai mare:

• agravarea cariilor moderate sau severe a crescut riscul cardiovascular cu 26% la bărbați și 45% la femei;
• persistența gingivitei moderate sau severe a crescut riscul cu până la 27%.

Aceste rezultate sugerează o relație de tip doză–răspuns, în care severitatea și persistența bolii orale cresc riscul cardiovascular ulterior.

Mecanisme biologice posibile

Mai multe mecanisme ar putea explica relația dintre sănătatea orală și bolile cardiovasculare.

Inflamația sistemică

Gingivita și alte boli parodontale generează inflamație cronică de intensitate redusă. Aceasta poate amplifica procesele inflamatorii implicate în ateroscleroză și poate crește vulnerabilitatea vasculară.

Tratamentul bolilor parodontale a fost asociat în unele studii cu reducerea markerilor inflamatori sistemici și cu scăderea tensiunii arteriale.

Microbiomul oral

Caria dentară și bolile parodontale modifică compoziția microbiomului oral. Bacteriile orale pot ajunge în circulația sistemică prin episoade de bacteriemie și pot contribui la formarea plăcilor aterosclerotice.

Analizele microbiologice ale plăcilor aterosclerotice au identificat 23 de specii bacteriene orale în structura acestora.

Factori genetici

Studii genetice de tip genome-wide au sugerat existența unor determinanți genetici comuni pentru bolile orale și afecțiunile metabolice sau cardiovasculare, ceea ce ar putea explica parțial asocierea observată.

Puncte forte și limitări

Puncte forte

• dimensiunea foarte mare a populației studiate;
• utilizarea registrelor naționale cu acoperire aproape completă;
• urmărirea pe termen lung a participanților;
• evaluarea obiectivă a sănătății orale în copilărie.

Limitări

• lipsa datelor detaliate despre stilul de viață, precum fumatul sau dieta;
• imposibilitatea evaluării sănătății orale la vârsta adultă;
• numărul relativ redus de evenimente cardiovasculare, datorită vârstei relativ tinere a cohortului.

Concluzii

Rezultatele acestui studiu sugerează că cariile dentare și gingivita în copilărie sunt asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare aterosclerotice la vârsta adultă. Severitatea și evoluția acestor afecțiuni orale par să influențeze riscul cardiovascular ulterior.

Deși relația observată nu demonstrează cauzalitate, datele evidențiază importanța sănătății orale în copilărie ca posibil indicator timpuriu al riscului cardiometabolic.

Integrarea programelor de prevenție stomatologică în strategiile de sănătate publică ar putea avea beneficii care depășesc cavitatea orală, contribuind la reducerea poverii bolilor cardiovasculare pe parcursul vieții.