Săptămâna europeană 29 iunie-3 iulie 2020

Recomandarea UE privind eliminarea treptată a restricţiilor temporare asupra călătoriilor neesenţiale către Uniune, preluarea de către Germania a preşedinţiei rotative a UE, noua modificare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de către Comisia Europeană, eşecul în noua rundă de negocieri UE-Regatul Unit privind Brexitul, reprezintă cele mai importante evenimente desfăşurate la nivelul principalelor instituţii europene în intervalul 29 iunie-3 iulie 2020.

Consiliul Uniunii Europene

* La 30 iunie, Consiliul a adoptat o recomandare privind eliminarea treptată a restricţiilor temporare asupra călătoriilor neesenţiale către UE. Restricţiile de călătorie ar trebui să fie eliminate pentru ţările care figurează pe lista cuprinsă în recomandare, această listă fiind revizuită şi, după caz, actualizată o dată la două săptămâni. Lista ţărilor cuprinde: Algeria, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Thailanda, Turcia, Uruguay, China, sub rezerva confirmării reciprocităţii, notează https://www.consilium.europa.eu/ro.

* Germania a preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie 2020, fiind a 13-a oară când acest stat deţine preşedinţia Uniunii. Gestionarea crizei provocate de noul coronavirus se află în centrul provocărilor Germaniei în perioada preşedinţiei UE, conform programului aprobat de guvernul german la 24 iunie 2020. Sloganul preşedinţiei germane de 6 luni este "Să facem împreună Europa mai puternică din nou", iar programul se axează pe 6 domenii principale: depăşirea, pe termen lung, a consecinţelor crizei provocate de coronavirus, precum şi redresarea economică şi socială; o Europă mai puternică şi mai inovatoare; o Europă echitabilă; o Europă durabilă; o Europă a securităţii şi a valorilor comune; o Europă puternică în lume, site-urile https://www.eu2020.de/eu2020-en şi https://www.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană (CE)

* La 29 iunie, Comisia Europeană a adoptat o a treia modificare prin care extinde domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat la 19 martie 2020, pentru a sprijini economia statelor în contextul pandemiei. Cadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020 astfel încât să se ofere mai multe posibilităţi de sprijin public pentru cercetarea, testarea şi fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de coronavirus, să se protejeze locurile de muncă şi să se sprijine în continuare economia. La 8 mai 2020, Comisia a extins a doua oară domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru a include măsuri de recapitalizare şi de datorie subordonată, potrivit site-ului Comisiei.

* Comisia Europeană a lansat, la 30 iunie, un apel în vederea selecţiei unei noi generaţii de centre EUROPE DIRECT pentru perioada 1 mai 2021 - 31 decembrie 2025. Scopul EUROPE DIRECT este de a face Europa mai accesibilă oamenilor de la nivel local şi regional, dar şi de a dezbate împreună cu ei despre Uniunea Europeană şi politicile sale, priorităţi şi viitor. Suma totală estimată alocată pentru România în 2021 (mai-decembrie) este de 563.208 euro. Pentru perioada 2022-2025, grantul anual dedicat centrelor EUROPE DIRECT va fi de 30.400 euro. Propunerile de proiect sunt aşteptate până la 15 octombrie 2020, se arată într-un comunicat al Comisiei.

* Comisia a prezentat, la 1 iulie, Agenda pentru competenţe în Europa care are scopul de a obţine o competitivitate durabilă, echitate socială şi rezilienţă şi stabileşte obiective cantitative ambiţioase în ceea ce priveşte perfecţionarea competenţelor (îmbunătăţirea competenţelor existente) şi recalificarea (formarea de noi competenţe) pentru următorii 5 ani. Cele 12 acţiuni ale sale se axează pe competenţe pentru locuri de muncă prin crearea de parteneriate cu statele membre, cu întreprinderile şi cu partenerii sociali în vederea cooperării pentru schimbare, oferind cetăţenilor posibilitatea de învăţare pe tot parcursul vieţii şi utilizând bugetul UE ca un catalizator pentru a debloca investiţiile publice şi private, conform site-ului https://ec.europa.eu/.

* La 1 iulie, Comisia a lansat pachetul privind Sprijinirea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, construit în jurul a patru componente care, împreună, oferă o punte către locuri de muncă pentru generaţia viitoare: Garanţia pentru tineret (lansată în 2013); propunerea Comisiei de recomandare privind educaţia şi formarea profesională; Alianţa europeană pentru ucenicii; stimulentele pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru întreprinderile nou-înfiinţate, scrie site-ul Comisiei. În contextul în care cifrele cele mai recente arată că, în aprilie 2020, şomajul în rândul tinerilor din UE era de 15,4 % şi de două ori mai mare decât şomajul general, Comisia îndeamnă statele membre să utilizeze fondurile europene destinate acestui obiectiv. Fondul Social European Plus, precum şi Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi REACT-EU (Planului de redresare pentru Europa) vor oferi sprijin financiar pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, conform https://ec.europa.eu/.

* Comisia Europeană a sesizat, la 2 iulie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la netranspunerea integrală de către Austria, Belgia şi Ţările de Jos în dreptul lor intern a celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor (A patra DCSB), solicitând sancţiuni financiare. Sesizarea vine în contextul în care toate statele membre trebuiau să transpună normele prevăzute directive până la 26 iunie 2017. După expirarea acestui termen, Comisia a iniţiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva tuturor statelor membre, întrucât niciun stat membru nu a notificat transpunerea completă a celei de A patra DCSB, informează site-ul https://ec.europa.eu/.

* Tot la 2 iulie, Comisia a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie, solicitând sancţiuni financiare, ca urmare a faptului că nu a comunicat măsurile de transpunere în legislaţia naţională a Directivei privind mărcile (Directiva (UE) 2015/2436). România este singurul stat membru care nu a comunicat încă măsurile de transpunere a directivei. Statele membre au avut obligaţia de a transpune actul comunitar în legislaţia naţională până la 14 ianuarie 2019. României i s-a transmis un aviz motivat, iar aceasta a avut la dispoziţie un termen pentru a răspunde. Totuşi, în pofida faptului că i s-a acordat o prelungire a termenului de răspuns la avizul motivat, România nu a comunicat măsurile de transpunere. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiţie a UE cu privire la acest caz, se arată pe site-ul Comisiei.

Parlamentul European (PE)

* Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din PE a adoptat, la 29 iunie, o rezoluţie prin care a solicitat Comisiei să elaboreze o nouă strategie privind substanţele chimice, astfel încât să ofere un grad înalt de protecţie a sănătăţii şi mediului şi să minimizeze expunerea la substanţe chimice periculoase. De asemenea, este nevoie de măsuri de reglementare suplimentare pentru protejarea adecvată a grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii, femeile însărcinate şi cele care alăptează sau persoanele în vârstă, se mai precizează în rezoluţie. Rezoluţia urmează să fie adoptată în sesiunea plenară, potrivit site-ului https://www.europarl.europa.eu/.

* La 30 iunie, negociatorii Parlamentului şi cei ai Consiliului au ajuns la un acord pentru a face accesul la justiţie mai rapid, mai ieftin şi mai uşor de utilizat pentru cetăţenii şi întreprinderile UE. Cele două pachete de legi aflate în negociere între cei doi legislatori ai UE, cu privire la preluarea probelor şi comunicarea documentelor, urmăresc să eficientizeze cooperarea transfrontalieră judiciară între instanţele naţionale prin digitalizarea în materie civilă şi comercială. Parlamentul şi Consiliul urmează să aprobe versiunea finală a acordului înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Cele două reglementări vor intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea lor, conform site-ului PE.

* O analiză a Transparency International, publicată la 30 iunie şi preluată de dpa la 1 iulie, arată că mai mult de jumătate dintre membrii Parlamentului European nu raportează întâlnirile pe care le au cu lobbyişti. Doar unul din trei eurodeputaţi publică aceste informaţii pe site-ul PE, conform analizei publicate de organizaţia neguvernamentală. Aceasta consideră dezamăgitor faptul că atât de puţini europarlamentari profită de ocazia de a creşte transparenţa politicii, în condiţiile în care raportarea unor astfel de întâlniri este voluntară. Conform Transparency, un total de 8.310 de întâlniri de lobby avute de 259 de europarlamentari au fost raportate pe site-ul PE începând cu iulie 2019, ceea ce înseamnă 37% din numărul deputaţilor.

Negocieri UE-Regatul Unit privind Brexitul

* Diferenţe semnificative persistă între Uniunea Europeană şi Londra cu privire la relaţiile bilaterale post-Brexit, au estimat, la 2 iulie, negociatorii-şefi ai celor două delegaţii, Michel Barnier şi David Frost, la finalul primei runde de negocieri faţă-în-faţă, desfăşurate la Bruxelles, după începerea pandemiei de COVID-19, potrivit Reuters, AFP şi dpa. ''Negocierile au fost cuprinzătoare şi utile, dar ele au evidenţiat de asemenea diferenţele semnificative care încă există între noi pe o serie de subiecte importante'', a declarat la rândul lui negociatorul-şef britanic David Frost. Această rundă de negocieri, începută la 29 iunie, urma să dureze cinci zile, dar întâlnirea prevăzută pentru vineri (n.r. 3 iulie) a fost anulată, au declarat doi diplomaţi europeni pentru Reuters. "Discuţiile vor continua săptămâna viitoare la Londra, aşa cum s-a convenit în termenii de referinţă revizuiţi, publicaţi la 12 iunie'', a mai menţionat demnitarul britanic într-un comunicat.
Principalele tensiuni între cele două părţi privesc dosarul pescuitului şi solicitarea Bruxellesului ca în schimbul unui acord de liber schimb fără cote şi taxe vamale Regatul Unit să aplice în continuare unele dintre normele blocului comunitar, aşa-numitul ''level playing field'', pentru a se evita o posibilă concurenţă neloială din partea britanicilor pe piaţa europeană.
Perioada de tranziţie post-Brexit se încheie la 31 decembrie 2020, până atunci Regatul Unit continuând să aplice regulile UE. Dacă până la finalul acestei perioade nu va fi convenit un acord, relaţiile economice dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit vor fi reglementate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Sondaje

* Pandemia de coronavirus i-a convins pe europeni de necesitatea unei cooperări consolidate în cadrul UE, despre care spun că nu a gestionat suficient de bine criza, conform unui studiu publicat la 29 iunie, citat de AFP. Analiza se bazează pe sondaje realizate în nouă ţări europene (Bulgaria, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Spania şi Suedia), în rândul a 11.000 de cetăţeni, între sfârşitul lui aprilie şi începutul lui mai. Potrivit autorilor studiului, Ivan Krastev şi Mark Leonard, "cetăţenii par să vadă astăzi statul mai puţin ca un motor de progres, şi mai mult ca un mecanism de asigurare", de sprijin pentru şomeri, sau ca un "hangar pentru rezervele de măşti, medicamente şi alimente de care am putea avea nevoie la următoarea criză". În toate ţările, majoritatea celor chestionaţi consideră că Europa "nu s-a ridicat la înălţimea provocării", cu până la 63% în Franţa şi 61% în Italia. "Deşi pandemia nu a schimbat încă preferinţele de politică la nivel naţional ale europenilor, datele studiului arată că ea a schimbat complet felul în care ei văd lumea", concluzionează analiştii.