Sărăcia și inegalitățile geografice limitează accesul adolescenților la un stil de viață sănătos

Un nou studiu realizat de cercetători de la University of Surrey și publicat în revista Nutrients în 2025 aduce în atenție o realitate îngrijorătoare: adolescenții se confruntă cu obstacole semnificative în calea alimentației sănătoase și a activității fizice, chiar și în regiuni aparent prospere precum Surrey, Regatul Unit. Studiul a fost finanțat de Consiliul Județean Surrey și oferă o perspectivă aprofundată asupra inegalităților structurale care afectează sănătatea tinerilor.

Context

În ultimii ani, inițiativele de sănătate publică s-au concentrat adesea pe recomandări individuale precum „mănâncă mai sănătos” sau „fă mai mult sport”. Totuși, adolescenții trăiesc într-un context social și economic care le limitează capacitatea de a face alegeri sănătoase, indiferent de nivelul lor de conștientizare sau motivație.

Studiul a utilizat o abordare sistemică („whole systems approach”) și a inclus atât adolescenți, cât și profesioniști implicați în educație și activități de tineret, pentru a înțelege multiplele fațete ale acestei probleme.

Despre studiul actual

Cercetarea a inclus:

• 27 de adolescenți cu vârste între 12 și 16 ani, din diverse zone din Surrey;

• 35 de profesioniști (cadre didactice, lucrători de tineret și specialiști în sănătate publică).

Participanții adolescenți au relatat în mod direct cum sărăcia, lipsa infrastructurii și discriminarea le afectează alegerile de viață.

Principalele bariere identificate:

• Costul alimentelor sănătoase: Mesele sănătoase oferite în școli sunt adesea prea scumpe, determinând adolescenții să opteze pentru alternative mai ieftine, dar mai puțin nutritive.

• Accesul limitat la sport: Taxele pentru cluburi sportive, echipamentele necesare și chiar costurile de transport reprezintă obstacole majore pentru familiile cu venituri mici.

• Inegalități geografice: Adolescenții din zone mai sărace au semnalat lipsa facilităților sportive sau existența unor spații degradate și nesigure pentru activitate fizică.

• Sexism în sport: Fetele participante au declarat că se simt ridiculizate, excluse sau etichetate negativ pentru implicarea în sporturi percepute drept „masculine”.

De asemenea, adolescenții au vorbit despre presiunile psihologice resimțite zilnic — școala, rețelele sociale, bullying-ul — care le afectează starea mentală și, implicit, capacitatea de a prioritiza comportamente sănătoase.

Perspectivele profesioniștilor

Cei 35 de participanți adulți au evidențiat lipsa:

• unor trasee clare de trimitere către sprijin specializat pentru gestionarea greutății;

• formării adecvate în promovarea sănătății și abordarea tulburărilor nutriționale în rândul adolescenților.

Rezultate

Cercetarea relevă că barierele identificate sunt sistemice, nu doar individuale. Adolescenții înțeleg importanța alimentației și mișcării, dar nu au control asupra contextului social și economic în care trăiesc. Printre concluziile studiului:

• Tinerii din comunități defavorizate resimt o inechitate profundă în accesul la resurse de sănătate.

• Adolescentele sunt descurajate prin atitudini sexiste și stigmatizare.

• Sănătatea mintală este afectată de medii stresante, ceea ce agravează riscurile de obezitate și comportamente nesănătoase.

Concluzii

Studiul subliniază că apelurile la responsabilitate individuală sunt ineficiente fără o abordare sistemică. Este nevoie de intervenții care să reducă barierele economice, sociale și culturale care împiedică adolescenții să ducă o viață sănătoasă.

Profesorul Jane Ogden, specialist în psihologia sănătății la University of Surrey, declară:

„Nu putem doar să le spunem adolescenților «mâncați mai sănătos» sau «faceți mai mult sport». Problemele sunt profunde și structurale. Avem nevoie de un mediu comunitar și social care să sprijine alegerile sănătoase.”