Scorurile epigenetice pot anticipa riscul de boli cardiometabolice și pot ghida prevenția personalizată

Un nou studiu publicat în revista Epigenetics, realizat de cercetători de la Hinda and Arthur Marcus Institute for Aging Research din cadrul Hebrew SeniorLife, propune o abordare inovatoare pentru evaluarea riscului de boli cardiometabolice. Utilizând așa-numitele scoruri poliepigenetice (PEGS), cercetătorii au explorat modul în care modificările epigenetice pot oferi predicții mai precise despre predispoziția la boli precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și obezitatea – afecțiuni în creștere, în ciuda progreselor terapeutice actuale.

Context

Spre deosebire de modificările genetice, modificările epigenetice sunt influențate de stilul de viață și de mediul extern și afectează activitatea genelor fără a schimba secvența ADN-ului. Astfel, scorurile poliepigenetice (PEGS) pot oferi o imagine integrativă a riscului de boală, luând în calcul interacțiunea dintre factori biologici, comportamentali și socio-demografici.

Studiul își propune să determine dacă aceste scoruri pot personaliza strategiile de prevenție și anticipa mai eficient riscurile cardiometabolice la adulții mai în vârstă.

Despre studiu

• Analiza s-a bazat pe date din Health and Retirement Study (HRS), un studiu național longitudinal desfășurat în SUA pe un eșantion de peste 20.000 de adulți cu vârsta de 50 de ani sau mai mult.
• Pentru componenta epigenetică, au fost utilizate datele din Venous Blood Study (VBS) 2016, care conține măsurători ADN de la 4.104 participanți.
• În analiza principală au fost incluși 3.996 de participanți, iar analiza cu ponderi de eșantion a inclus 3.855 de persoane.

Cercetătorii au corelat scorurile PEGS cu următorii indicatori biologici:

• Indicele de masă corporală (IMC)
• Nivelul colesterolului HDL („colesterol bun”)
• Trigliceride
• Proteina C reactivă (CRP) – marker inflamator asociat cu riscul cardiovascular

Rezultate principale

1. Asocierile PEGS au variat în funcție de vârstă, sex și comportamente

• Corelațiile dintre PEGS și IMC, colesterol HDL și trigliceride au fost mai puternice la persoanele mai tinere din eșantionul de peste 50 de ani.
• Asocierile dintre PEGS și IMC, respectiv HDL au fost mai pronunțate la femei decât la bărbați.

2. Factorii educaționali și comportamentali influențează expresia epigenetică

• Persoanele cu nivel educațional mai scăzut (doar studii liceale) au prezentat o corelație mai puternică între PEGS și CRP, ceea ce sugerează o inflamație crescută în aceste grupuri.
• La fumători activi, legătura dintre PEGS și colesterolul HDL a fost mai accentuată, ceea ce indică faptul că fumatul poate modifica impactul epigenetic asupra metabolismului lipidic.

Interpretare și implicații

„Aceste rezultate consolidează ideea că riscul genetic nu este fix – stilul de viață și mediul joacă un rol esențial în modelarea stării de sănătate.”
— Dr. Lisha Lin, autor principal al studiului

Această concluzie subliniază importanța epigeneticii ca instrument în medicina personalizată, în special în prevenția bolilor cronice. PEGS pot ajuta la:

• Identificarea persoanelor cu risc ridicat înainte de apariția simptomelor clinice
• Adaptarea intervențiilor în funcție de caracteristici personale precum vârsta, sexul, nivelul educațional și comportamentele de risc
• Reducerea inegalităților în sănătate, oferind o abordare mai individualizată în prevenție și tratament

Perspective viitoare

Studiul deschide drumul către:

• Integrarea markerilor epigenetici în modelele standard de evaluare a riscului cardiovascular
• Dezvoltarea de programe personalizate de intervenție timpurie, mai ales pentru categoriile vulnerabile
• Continuarea cercetării asupra modului în care intervențiile de stil de viață (renunțarea la fumat, activitatea fizică, dieta) pot influența pozitiv scorurile epigenetice