Screeningul genomic descoperă riscul ascuns de cancer și boli de inimă la adulții tineri: fezabilitatea unui program național

Screeningul genomic descoperă riscul ascuns de cancer și boli de inimă la adulții tineri: fezabilitatea unui program național

©

Autor:

Screeningul genomic descoperă riscul ascuns de cancer și boli de inimă la adulții tineri: fezabilitatea unui program național

Un studiu amplu realizat în Australia a evaluat fezabilitatea implementării screeningului genomic populaÈ›ional la adulÈ›i tineri, într-un sistem public naÈ›ional de sănătate, cu scopul identificării precoce a variantelor genetice patogene sau probabil patogene asociate unor boli cu impact major asupra morbidității È™i mortalității. Cercetarea demonstrează că abordarea populaÈ›ională poate identifica majoritatea persoanelor cu risc genetic crescut care rămân nediagnosticate prin criteriile clinice actuale.

Idei principale

  • Screeningul genomic populaÈ›ional a identificat variante genetice cu risc crescut la 2% dintre adulÈ›ii tineri testaÈ›i.
  • Peste 70% dintre persoanele identificate nu ar fi fost eligibile pentru testare genetică finanÈ›ată public.
  • Rata de acceptare a consilierii genetice È™i a îngrijirii clinice ulterioare a fost foarte ridicată.
  • Majoritatea participanÈ›ilor nu aveau istoric familial sugestiv pentru boala asociată variantei identificate.

Context

În majoritatea sistemelor publice de sănătate, testarea genetică la adulÈ›i este condiÈ›ionată de criterii clinice stricte, bazate pe diagnosticul personal È™i istoricul familial. Această abordare identifică doar o mică parte dintre persoanele purtătoare de variante genetice patogene sau probabil patogene din populaÈ›ia generală. Testarea predictivă în cascadă extinde identificarea riscului genetic, dar este limitată de numărul redus de cazuri index diagnosticate È™i de bariere logistice, financiare È™i de comunicare familială.

Screeningul genomic populațional, aliniat principiilor clasice de screening medical și susținut de supraveghere clinică adecvată, a fost propus ca soluție pentru identificarea proactivă a persoanelor cu risc genetic crescut. Afecțiuni precum cancerul mamar și ovarian ereditar, sindromul Lynch și hipercolesterolemia familială sunt considerate prioritare, datorită existenței unor intervenții preventive dovedite și a subdiagnosticării moleculare semnificative.

Despre studiu

Studiul publicat în Nature Health a fost conceput ca un pilot naÈ›ional prospectiv, desfășurat între august 2022 È™i iulie 2024, care a vizat adulÈ›i tineri cu vârste între 18 È™i 40 de ani. Dintr-o populaÈ›ie eligibilă estimată la peste 8,3 milioane de persoane, peste 30.000 s-au înscris voluntar după o singură zi de promovare naÈ›ională. Ulterior, au fost selectaÈ›i progresiv participanÈ›i pentru a atinge o È›intă de aproximativ 10.000 de persoane testate genomic.

După procesul de consimțământ informat È™i controlul calității probelor, screeningul genomic a fost finalizat pentru 10.263 de participanÈ›i. Cohorta finală a fost reprezentativă geografic la nivel naÈ›ional, cu o vârstă mediană de 31,9 ani. Aproximativ 45,5% dintre participanÈ›i au fost bărbaÈ›i, 30% au provenit din medii cultural È™i lingvistic diverse, iar 2,2% au fost australieni indigeni.

Analiza genetică s-a concentrat exclusiv pe gene cu risc înalt, pentru care există dovezi solide de beneficiu clinic al intervenÈ›iilor preventive. Au fost excluse genele cu risc moderat È™i variantele de semnificaÈ›ie incertă, pentru a evita supradiagnosticarea È™i suprasolicitarea serviciilor clinice.

Rezultate

Screeningul genomic a identificat variante patogene sau probabil patogene la 202 participanÈ›i, reprezentând 2,0% din cohorta analizată. Dintre acestea, 159 au fost variante patogene, iar 43 probabil patogene. Cele mai frecvent afectate gene au fost asociate cu cancerul mamar È™i ovarian ereditar È™i cu hipercolesterolemia familială.

ToÈ›i participanÈ›ii cu rezultate pozitive au fost contactaÈ›i cu succes È™i li s-a oferit consiliere genetică telefonică, urmată de trimitere către servicii clinice specializate. Dintre cei eligibili pentru trimitere, 97,9% au acceptat, iar 89,2% au participat efectiv la consultaÈ›iile clinice. Intervalul mediu dintre trimitere È™i consultaÈ›ie a fost de aproximativ 14 săptămâni.

Evaluarea clinică a arătat că 74,5% dintre participanÈ›ii cu variante patogene nu ar fi fost eligibili pentru testare genetică finanÈ›ată public înainte de studiu. În cazul sindroamelor de predispoziÈ›ie la cancer, peste 70% dintre participanÈ›i nu ar fi îndeplinit criteriile de testare existente. De asemenea, peste jumătate dintre persoanele identificate nu aveau istoric familial relevant în rudele de gradul întâi.

În grupul participanÈ›ilor cu variante asociate hipercolesterolemiei familiale, majoritatea nu prezentau manifestări clinice cardiovasculare, nu erau sub tratament hipolipemiant È™i nu aveau evaluări recente ale colesterolului, deÈ™i aproape toÈ›i cei testaÈ›i aveau valori crescute ale colesterolului LDL atunci când au fost măsuraÈ›i.

Concluzii

Acest studiu naÈ›ional prospectiv demonstrează că screeningul genomic populaÈ›ional la adulÈ›i tineri este fezabil într-un sistem public de sănătate, generează un interes public ridicat È™i asigură o rată foarte bună de integrare în îngrijirea clinică ulterioară. Rezultatele confirmă limitele criteriilor tradiÈ›ionale de testare genetică bazate pe istoricul personal È™i familial È™i susÈ›in valoarea identificării precoce a riscului genetic înainte de apariÈ›ia bolii.

Prin designul său prospectiv, acoperirea naÈ›ională È™i integrarea cu serviciile clinice existente, studiul oferă un model aplicabil È™i altor sisteme de sănătate care iau în considerare implementarea screeningului genomic populaÈ›ional. Datele obÈ›inute completează dovezile existente privind cost-eficienÈ›a È™i susÈ›in dezvoltarea viitoare a unor programe de prevenÈ›ie genetică la scară largă.


Data actualizare: 21-01-2026 | creare: 21-01-2026 | Vizite: 152
Bibliografie
Lacaze, P., Tiller, J., Brotchie, A., Nguyen-Dumont, T., Steen, J., Belluoccio, D., Young, M.-A., Willis, A. M., Mitchell, L. A., Terrill, B., Nowak, K. J., Burns, B., Horton, A. E., Nicholls, S. J., Ademi, Z., Green, R. C., Manchanda, R., Thompson, B. A., Thomas, D., Milne, R. L., Bruinsma, F., Delatycki, M. B., Pang, J., Watts, G. F., Macrae, F., Poplawski, N., Kirk, J., Tucker, K., Andrews, L., Wallis, M., Susman, R., Pachter, N., Sullivan, D., Ragunathan, A., James, P., Zalcberg, J., McNeil, J. J., Southey, M. C., Winship, I. (2026). Feasibility and outcomes of the DNA Screen nationwide adult genomic screening pilot. Nature Health, 1, 90–98. DOI: 10.1038/s44360-025-00020-x, https://www.nature.com/articles/s44360-025-00020-x

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum