Secventierea genomului neanderthalienilor dezvaluie o serie de elemente preluate de homo sapiens

Secventierea genomului neanderthalienilor, anuntata joi de o echipa internationala de oameni de stiinta, a dus la identificarea unor elemente genetice specifice omului de Neanderthal si preluate de homo sapiens si face lumina asupra evolutiei unor trasaturi genetice unice dobandite de omul modern in procesul sau de evolutie, conform unui material publicat de revista americana Science, transmite AFP.

Aproximativ 2% dintre genele omului modern provin de la omul de Neanderthal, cel mai apropiat var evolutiv pentru homo sapiens. Oamenii de Neanderthal au aparut in urma cu aproximativ 400.000 de ani si au disparut acum aproximativ 30.000 de ani.

'In urma studiului nostru putem sustine foarte clar ca la un moment dat s-a produs un transfer de gene intre omul de Neanderthal si homo sapiens', sustine Richard Green, profesor de inginerie bio-moleculara la Universitatea California din Santa Cruz, coordonatorul acestui studiu ce s-a desfasurat timp de patru ani.

Conform cercetatorilor, acest transfer genetic dinspre omul de Neanderthal spre homo sapiens s-a produs in urma cu 80.000 pana la 50.000 de ani, probabil in perioada in care primii oameni moderni au parasit leaganul umanitatii, Africa, si au intrat in contact cu oamenii de Neanderthal in Orientul Mijlociu, inainte de a se dispersa spre Europa si Asia.

Faptul ca genele neanderthaliene sunt prezente in genomul oamenilor de origine europeana si asiatica si lipsesc din genomul africanilor, confirma aceasta ipoteza.

In schimb, relatia genetica dintre homo sapiens si neanderthalieni nu pare a fi reciproca - nu a fost gasita nici o gena de homo sapiens in genomul omului de Neanderthal, secventiat pornind de la materialul ADN extras din trei fosile provenind din pestera Vindiglia, in Croatia, oseminte care dateaza de acum 44.000 pana la 38.000 de ani. Aceste fosile provin de la trei femele de neanderthalian.

Cercetatorii au comparat genomul neanderthalian cu cel identificat la cinci oameni moderni din zone diferite ale globului - Africa australa si occidentala, Franta, China si Papua Noua-Guinee.

De asemenea, ei au comparat cele doua genoame si cu genomul de cimpanzeu, care are 98,8% dintre gene identice cu cele de homo sapiens. Prin comparatie, omul de Neanderthal are un genom identic in proportie de 99,7% cu cel al omului modern, si respectiv in proportie de 98,8% cu cel al cimpanzeilor.

Stramosul comun al acestor trei categorii de primate, homo sapiens, omul de Neanderthal si cimpanzeul, a trait in urma cu 6 milioane de nai.

Omul de Neanderthal si omul modern s-au desprins pe ramuri diferite ale arborelui evolutiv in urma cu pana la 440.000 de ani, mai sustin oamenii de stiinta.

In pofida numarului mare de asemanari intre homo sapiens si omul de Neanderthal, tocmai micile diferente atrag atentia oamenilor de stiinta.

Dintre cele 20 de secvente ale genomului uman care prezinta cele mai clare indicii de selectie pozitiva in cursul evolutiei, cercetatorii au reusit sa izoleze trei gene ale caror mutatii afecteaza dezvoltarea mentala si cognitiva a oamenilor moderni. Aceleasi gene sunt de asemenea implicate in cazuri de schizofrenie si autism.

Altele dintre aceste 20 de regiuni ale genomului uman care difera de cele ale omului de Neanderthal, indeplinesc roluri importante in metabolismul energetic precum si in dezvoltarea cutiei craniene, a claviculei si a cutiei toracice.

In urma acestui studiu cercetatorii au reusit sa compuna si un catalog de gene proprii doar oamenilor moderni, ce nu pot fi regasite la oamenii de Neanderthal sau la maimutele antropoide.