Semnalele interne ale apetitului variază în funcție de mediul socioeconomic

Un studiu publicat în jurnalul Food Quality and Preference a investigat modul în care statutul socio-economic influențează legătura dintre tonusul vagal - un indicator fiziologic al autoreglării - și comportamentul alimentar, măsurat prin consumul de ciocolată. Rezultatele arată că, în timp ce un tonus vagal crescut este asociat cu un consum mai scăzut de ciocolată în rândul persoanelor cu statut socio-economic ridicat, această relație este absentă la persoanele din medii socio-economice dezavantajate.
Statutul socio-economic (SSE) este un determinant important al sănătății și comportamentului alimentar. Persoanele cu SSE scăzut sunt expuse frecvent la diete nesănătoase și au un risc mai mare de a dezvolta boli cronice precum obezitatea, diabetul zaharat și afecțiunile cardiovasculare. Studiile anterioare au explicat aceste diferențe prin factori externi, cum ar fi accesibilitatea alimentelor procesate și mediul alimentar. Acest studiu aduce o perspectivă nouă, analizând factori fiziologici interni, în special reglarea autonomă a comportamentului alimentar prin intermediul tonusului vagal.

Tonusul vagal, măsurat prin variabilitatea frecvenței cardiace (HRV), reflectă capacitatea sistemului nervos parasimpatic de a regla emoțiile, impulsivitatea și răspunsurile la stres - toate relevante pentru controlul alimentației. Niveluri scăzute ale HRV sunt asociate cu autoreglare deficitară, comportamente impulsive și o tendință crescută de a consuma alimente bogate în calorii.

Despre studiu

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 96 de studenți britanici, provenind din medii socio-economice diverse. SSE a fost evaluat atât prin indicatori obiectivi (nivelul educațional al părinților), cât și subiectivi (percepția propriei poziții sociale). Participanții au fost supuși unor sarcini generatoare de stres, după care li s-a oferit ciocolată într-un test aparent de degustare, unde consumul liber de ciocolată a fost măsurat ca indicator al autoreglării alimentare.

Tonusul vagal a fost evaluat în repaus și în timpul expunerii la stres, iar HRV (componenta înaltă frecvență) a fost folosită pentru a estima activitatea vagală. Cercetătorii au testat trei ipoteze principale:

Ipoteza „tocirii": SSE scăzut este asociat cu tonus vagal redus, ceea ce conduce la un consum alimentar mai puțin reglat.
Ipoteza „hiperreactivității": SSE scăzut este asociat cu retragerea accentuată a tonusului vagal sub stres, ceea ce influențează negativ comportamentul alimentar.
Ipoteza „disocierii": Relația dintre tonusul vagal și comportamentul alimentar este mai puternică la persoane cu SSE ridicat și slabă sau inexistentă la cele cu SSE scăzut.

Rezultate

Rezultatele nu au susținut primele două ipoteze:

Nu s-au observat asocieri semnificative între SSE (subiectiv sau obiectiv) și HRV în repaus.
Nici retragerea vagală sub stres nu a fost asociată cu SSE sau cu consumul de ciocolată într-un mod semnificativ.

În schimb, ipoteza disocierii a fost susținută de date:

La participanții cu SSE ridicat, un tonus vagal mai crescut (HRV mai mare) a fost asociat cu un consum mai redus de ciocolată, sugerând un control intern mai bun al alimentației.
La participanții cu SSE scăzut, această relație a fost absentă: tonusul vagal nu a prezis cantitatea de ciocolată consumată.
Acest model s-a menținut și în analiza de sensibilitate care a inclus variabile precum pofta de mâncare, indicele de masă corporală (IMC), restricțiile alimentare explicite și aprecierea gustului ciocolatei.

Aceste constatări sugerează că vagalitatea susține autoreglarea alimentară doar atunci când SSE permite integrarea semnalelor interne în comportamentul cotidian, probabil printr-o sensibilitate interoceptivă mai ridicată, favorizată de condiții mai stabile și mai puțin stresante.

Implicații

Rezultatele contribuie la înțelegerea diferențelor sociale în comportamentul alimentar prin prisma reglării autonome și interoceptive, oferind o explicație fiziologică pentru deconectarea dintre necesarul energetic și aportul alimentar în grupurile dezavantajate.

Acest model de „disociere" între semnalele fiziologice și comportamentul alimentar în SSE scăzut este în concordanță cu teoria vieții scurte (teoria istoriei vieții), care sugerează că indivizii crescuți în medii impredictibile dezvoltă strategii de supraviețuire orientate pe consum oportunist, indiferent de semnalele interne de sațietate.

Mai mult, aceste rezultate sugerează că intervențiile care stimulează sensibilitatea interoceptivă, precum mindfulness, yoga sau biofeedback, ar putea crește capacitatea de autoreglare în rândul persoanelor din medii socio-economice dezavantajate, cu potențial de reducere a inegalităților în sănătate.

Concluzii

Studiul evidențiază o relație dependentă de contextul socio-economic între tonusul vagal și comportamentul alimentar. În timp ce indivizii cu SSE ridicat beneficiază de o legătură funcțională între reglarea autonomă și alimentație, la cei cu SSE scăzut această legătură este absentă. Această „deconectare fiziologică" poate contribui la inegalitățile în sănătate legate de nutriție și ar trebui luată în considerare în politicile publice de prevenție a bolilor cronice.

Această cercetare oferă un cadru teoretic solid pentru viitoare investigații privind modul în care condițiile de viață și stresul cronic pot afecta mecanismele interne de autoreglare și comportamentele alimentare.

Data actualizare: 17-04-2025 | creare: 17-04-2025 | Vizite: 182

Bibliografie

Weick, M., & Vasiljevic, M. (2025). Socio-economic status modulates the link between vagal tone and chocolate consumption. Food Quality and Preference. doi.org/10.1016/j.foodqual.2025.105491.

Image by lookstudio on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

O dietă scăzută în grăsimi oferă beneficii pe termen lung

Un studiu realizat de cercetătorii de la Fred Hutchinson Cancer Research Center a dovedit că o dietă cu un conț...

Asociația Americană a Inimii recomandă 2 porții de pește pe săptămână pentru sănătatea cardiovasculară

Comitetul de experți din cadrul Asociației Americane a Inimii (American Heart Association, AHA) confirmă rolul c...

Ce se întâmplă în corpul tău după ce consumi un Big Mac?

Nu mai este de mult o noutate faptul că alimentele de tip fast food nu sunt cea mai fericită alegere dacă ținem...

Eventualele deficiențe nutriționale ale persoanelor vegetariene, rezolvate cu ajutorul unor bomboane gumate
Adoptarea dietelor mediteraneene ar putea reprezenta un factor protectiv împotriva artreitei reumatoide
Postul intermitent arată rezultate promițătoare în gestionarea obezității și sănătății cardiovasculare
Lipsa aminoacizilor esențiali din dietă poate afecta creșterea și dezvoltarea normală a copiilor

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Relaţia dintre emoţii şi mâncare: cum controlăm poftele alimentare?

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Strategii de a rezista tentațiilor alimentare

Tentațiile alimentare sunt inamicul oricărei diete. Aceste tentații reprezintă o dorință necontrolată, mult ...

Provocările părinților legate de comportamentul alimentar avid al copiilor preșcolari

Cercetări recente publicate în revista Appetite au examinat provocările și strategiile cu care se confruntă p�...

Exercițiile fizice moderate ajută la controlul apetitului la bărbații cu obezitate

Murdoch University, 28 ianuarie 2025 – Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Health Futures Institute din...

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum