Semnele timpurii ale dislexiei pot fi identificate în creierul nou-născuților: cercetare de la Universitatea din Helsinki

O cercetare doctorală realizată de Sergio Navarrete Arroyo la Universitatea din Helsinki oferă o perspectivă revoluționară asupra modului în care semnele dislexiei pot fi detectate încă din perioada neonatală. Prin măsurarea activității cerebrale la nou-născuți, studiul demonstrează că diferențele timpurii în procesarea sunetelor vorbirii pot anticipa dificultățile ulterioare de învățare a cititului. Rezultatele susțin importanța intervențiilor precoce pentru dezvoltarea limbajului și prevenirea tulburărilor de citire.
Întârzierile în dezvoltarea limbajului și citirii sunt frecvente și pot afecta profund parcursul educațional al copiilor. Dislexia, cea mai răspândită tulburare specifică de învățare, are o componentă genetică moderată și se asociază cu dificultăți în procesarea fonologică – adică în recunoașterea și manipularea sunetelor vorbirii. De regulă, diagnosticul se stabilește abia la vârsta școlară, când copilul prezintă deja probleme de citire, ceea ce limitează eficiența intervențiilor.

Identificarea indicatorilor neurofiziologici timpurii ar putea schimba această paradigmă. Stimulii auditivi repetitivi produc răspunsuri cerebrale denumite potențiale evocate, care pot fi măsurate prin electroencefalografie (EEG). Devierea de la aceste tipare – așa-numitele răspunsuri de neconcordanță (MMR) – reflectă modul în care creierul discriminează sunetele vorbirii și s-au dovedit anterior reduse la persoanele cu dislexie.

Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

Despre studiu

Disertația lui Navarrete Arroyo a inclus aproximativ 200 de copii, majoritatea cu risc familial de dislexie. Activitatea cerebrală a fost înregistrată la naștere, la 6 luni și la 28 de luni, folosind stimuli vocalici variați ca durată, identitate și frecvență.

Copiii au fost urmăriți longitudinal până la vârsta de 4–5 ani, când au fost testați prin evaluări standardizate pentru abilități prelecturale – cunoașterea literelor, memoria verbală de scurtă durată și viteza de denumire. Scopul a fost stabilirea unei relații între răspunsurile cerebrale din perioada neonatală și performanțele ulterioare în dezvoltarea limbajului și citirii.

Metodologie

Măsurarea potențialelor evocate P1 și N2 și a răspunsurilor de neconcordanță prin EEG.
Compararea răspunsurilor între copiii cu și fără istoric familial de dislexie.
Analiza evoluției acestor răspunsuri pe parcursul primilor doi ani de viață.
Corelarea răspunsurilor cerebrale timpurii cu performanțele cognitive și lingvistice la vârstele de 2 și 4–5 ani.

Rezultate

Maturizarea timpurie a răspunsurilor cerebrale

Studiul a identificat răspunsurile P1 și N2 ca fiind dominante în perioada de sugar, acestea maturizându-se rapid în primele luni de viață prin creșterea amplitudinii și scăderea latenței. Intervențiile muzicale aplicate unor subgrupuri nu au produs efecte semnificative asupra acestor răspunsuri.

Legătura între activitatea cerebrală neonatală și abilitățile de citire

Copiii care au prezentat amplitudini mai mari ale răspunsurilor P1 și P-MMR încă de la naștere au obținut performanțe superioare la testele de prelectură. La 28 de luni, un model de procesare mai matur – caracterizat prin răspunsuri P1 mai timpurii și MMR-uri mai pronunțate – a fost asociat cu abilități mai bune de recunoaștere a literelor și denumire rapidă.

Diferențe între copiii cu risc de dislexie și cei fără risc

Copiii cu istoric familial de dislexie au manifestat:

Deficite în denumirea în serie și memoria auditivă de scurtă durată;
Performanțe mai slabe la recunoașterea literelor;
Reducerea dominanței emisferei stângi pentru procesarea vorbirii – un indicator neurofiziologic asociat dificultăților de lectură.

Dislexia familială a avut efecte modeste asupra răspunsurilor potențialelor evocate obligatorii, însă un studiu anterior pe același eșantion a evidențiat diferențe extinse în MMR, sugerând că deficitele din dislexie sunt legate în principal de mecanismele de discriminare a sunetelor vorbirii.

Semnificație și implicații

Rezultatele demonstrează că procesarea deficitară a sunetelor vorbirii este prezentă încă din perioada neonatală la copiii cu risc de dislexie. Această constatare susține ipoteza că dificultățile fonologice reprezintă nucleul etiologic al tulburării și pot fi detectate înainte de debutul învățării cititului.

De asemenea, studiul subliniază că expunerea timpurie la limbaj și muzică – prin vorbire, cântat sau ascultarea activă – contribuie la consolidarea rețelelor neuronale implicate în procesarea fonologică. Astfel de activități pot reprezenta o formă de stimulare naturală care sprijină dezvoltarea cognitivă și lingvistică a copiilor cu risc crescut.

Perspective pentru intervenția timpurie

Autorul propune utilizarea pe viitor a instrumentelor neurofiziologice complementare screeningurilor din grădiniță pentru identificarea copiilor vulnerabili. În combinație cu observațiile zilnice ale educatorilor și testele simple de limbaj, aceste metode ar putea permite oferirea unui suport personalizat, într-un moment în care creierul este cel mai receptiv la intervenții.

Prin identificarea timpurie a diferențelor în procesarea auditivă, educatorii și specialiștii în sănătate pot preveni instalarea dificultăților de citire și pot contribui la o dezvoltare lingvistică armonioasă. În viziunea autorului, „prin susținerea dezvoltării cerebrale și a limbajului încă din primele luni de viață, construim fundația pentru învățarea și bunăstarea de-a lungul vieții”.

Concluzii

Teza lui Sergio Navarrete Arroyo reprezintă una dintre cele mai ample investigații longitudinale privind bazele neurofiziologice ale dislexiei. Ea demonstrează că semnele neurobiologice ale riscului de dislexie pot fi observate încă de la naștere și că aceste semnale pot prezice performanțele lingvistice ulterioare.

Studiul deschide noi direcții pentru dezvoltarea programelor de intervenție timpurie și pentru integrarea metodelor neuroștiințifice în practica educațională, cu scopul de a sprijini fiecare copil în atingerea potențialului său de învățare și comunicare.

Data actualizare: 24-10-2025 | creare: 24-10-2025 | Vizite: 172

Bibliografie

Helsingin yliopisto (University of Helsinki)

Image by Sergio Navarrete Arroyo

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Creierul îmbătrânește mai repede dacă nu dormim suficient

Importanța somnului și efectele deprivării de somn asupra organismului au fost intens studiate de-a lungul timpu...

Scleroza multiplă poate afecta discret organismul cu până la 15 ani înainte de apariția primelor simptome evidente

Faza prodromală este recunoscută în mai multe boli neurologice cronice, dar în scleroza multiplă durata și se...

Abordare inovatoare stimulează memoria spațială folosind VR și stimularea creierului

Deficitele cognitive în navigația și memoria spațială sunt frecvent observate la populația în vârstă și �...

Pauzele mai lungi în timpul învățării ajută la menținerea informațiilor pe termen mai lung
Cum răspunde creierul la substanțele PFAS
Activitatea fizică susținută poate întineri structura cerebrală la tineri
Memoria vizuală, afectată de dimensiunea imaginilor formate pe retină

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Dislexie

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

O nouă genă ar putea juca un rol major în apariția dislexiei

Un studiu recent publicat în Journal of Neuroscience sugerează existența unei gene asociate cu dislexia care ar ...

Creierul ar putea fi antrenat să prevină dislexia (Studiu)

Abilitatea creierului de a se sincroniza cu tonul și intonația vorbirii influențează modul în care este proces...

Bazele genetice ale dificultăților specifice de citire: integrarea datelor evolutive, transcriptomice și funcționale

O analiză sistematică a cercetărilor genetice realizată pe parcursul a patru decenii și completată prin studi...

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum