Sfatul nutriționistului pentru a avea o alimentație echilibrată
Data publicării: 10-11-2017
„Stil de viață, nu dietă.” Aceasta este recomandarea nutriționiștilor atunci când sănătatea individului este vizată, dincolo de pierderea în greutate și regimul alimentar prescris.
Mihaela Acasandrei, nutriționist și dietetician în cadrul clinicii TOPKINETO Recuperare Medicală explică de ce este importantă disciplina meselor, evitarea sedentarismului, dar ne vorbește mai ales despre ceea ce putem face pentru a ne proteja copiii de pericolul acestui secol: obezitatea la vârste mult, mult prea fragede.
Care sunt orele la care trebuie să mâncăm pentru a avea o alimentaţie echilibratǎ?
Servirea meselor la ore regularate este un ideal greu de atins în majoritatea dintre cazuri. Vorbim deseori de persoane foarte ocupate, cu profesii solicitante, familie de îngrijit, poate prea puțin motivate să facă o schimbare în stilul de viață în acest moment. De aceea și recomandările dietetice trebuie să fie suficient de realiste.
Programul de mese nu trebuie să fie obligatoriu la ore fixe, ci unul mai relaxat care să țină cont de senzația de foame, să se mănânce încet, conștient, pentru a se identifica la timp instalarea senzației de sațietate, iar intervalul minim între mese să fie de 2-3 ore și cel maxim de 4-5 ore. De aceea este importantă prevenirea ronțăitului în afara meselor planificate (mese principale și/sau 1-2 gustări), mai ales în absența senzației de foame, din plictiseală, din cauza emoțiilor etc.
A apărut un nou studiu care subliniază rolul în reducerea riscului aterogen al micului dejun echilibrat în nutrienți și calorii, servit regulat. Care este explicația? Fragmentarea aportului alimentar în cel puțin 3 mese pe zi previne supraîncărcarea cu alimente și implicit cu calorii din cea de a două parte a zilei, care este deseori și cea mai sedentară.
Vorbim de o țară în care 35% dintre români omit micul dejun, iar peste 20% servesc masa principală din zi la cină. Problema „mâncatului după ora 18” apare atunci când se consumă preponderent alimente dense caloric sau cea mai semnificativă parte a aportului caloric de peste zi se realizează între ora 18 și ora de culcare.
Sedentarismul este și el o nouă „boală” în acest secol. Ce pericole ascunde acesta?
Sedentarismul este considerat în prezent un factor de risc crucial pentru apariția a numeroase afecțiuni, asemenea fumatului acum câteva zeci de ani. Sedentarismul cronic favorizează scăderea ratei metabolice bazale, ceea ce în timp duce la îngrășare, dacă alimentația nu este și ea adaptată la noile cerințe energetice, mai mici. Dar majoritatea pericolelor nu se văd pe cântar: scăderea sensibilității la insulină și creșterea riscului de diabet zaharat, creșterea glucozei și a grăsimilor din sânge care se vor depune la nivelul peretelui vascular, producția în exces a radicalilor liberi și inflamația cronică, procese care contribuie la boala aterosclerotică, complicațiile și mortalitatea aferente.
Noi am fost proiectați să fim activi de dimineață până seara. Dacă e să ne întoarcem în timp, pauzele scurte erau de odihnă și nu pentru mișcare, cum se întâmplă acum. Nu este de mirare că sedentarismul este asociat unui risc crescut cardiometabolic și de deces prematur, indiferent dacă respecți sau nu recomandările zilnice de activitate fizică moderată de minimum 30 de minute. Altfel spus, pentru o viață sănătoasă trebuie (1) să limităm comportamentele sedentare la serviciu, dar și acasă, (2) să creștem gradul de efort fizic în timpul liber. Ele nu se substituie una pe cealaltă, ci acționează împreună pentru buna funcționare a corpului nostru.
Sedentarismul este o alegere. Atunci când vorbim de o profesie sedentară, inclusiv în normele de medicina muncii sunt consemnate scurte pauze de cel puțin 5 minute la circa 45-60 de minute, dar de cele mai multe ori suntem prea absorbiți de munca pe care o realizăm și le trecem cu vederea. În acest sens există și soluții: îți poți seta o alarmă pe telefon, au fost dezvoltate inclusiv aplicații care să te atenționeze la intervale de timp preferate de tine să îți îndrepți spatele, care te îndeamnă să te ridici, să faci câteva exerciții ușoare pentru „a pune sângele în mișcare”. Contrar credințelor, acest lucru ar putea permite creșterea puterii de concentrare și a productivității la locul de muncă.
Vorbim despre o epidemie de obezitate la copii și adolescenți? Cum îi putem proteja pe aceștia?
Într-adevăr ne confruntăm cu o epidemie de obezitate în rândul copiilor, în ultimii 40 de ani estimându-se o creștere a copiilor și adolescenților cu obezitate de la 11 milione, la 124 milioane (2016), respectiv 213 milioane care suferă de suprapondere.
Prevenția obezității la copii începe înainte de concepție, prin optimizarea stilului de viață și a alimentației ambilor părinți. Ulterior se continuă printr-o alimentație rațională a viitoarei mame pe parcursul sarcinii. Alăptarea la sân în primele 6 luni de viață și diversificarea corectă stau de asemenea la baza unei greutăți optime și a sănătății metabolice a copilului.
O greșeală care apare frecvent în mica copilărie, după tumultul diversificării, este inițierea lui imediată în dieta adulților. În acest caz corectarea alimentației întregii familii este esențială, prin:
-
creșterea aportului de fructe, vegetale și leguminoase,
-
includerea în cantități rezonabile a grăsimilor mono- și polinesaturate din uleiuri vegetale de calitate, fructe nucifere, semințe, pește gras,
- realizarea unui aport corespunzător de lactate și proteine cu valoare biologică crescută.
Într-un cuvânt, o dietă variată și suficientă, evitând dulciurile concentrate din comerț, băuturile zaharate, chiar și produsele etichetate drept „dietetice”, „fără zahăr”, „bogate în fibre” și alte formulări care pot fi înșelătoare. Atunci când acestea sunt oferite copilului, este obligatorie ajustarea porțiilor la nevoile sale energetice, fiind administrate în cadrul unor mese echilibrate nutrițional, și nu sub formă de recompensă pentru un anumit comportament.
Includerea în colectivitate a copilului vine cu riscurile sale pentru obezitate, fiind un moment în care și cele mai puternice principii de alimentație sănătoasă deprinse acasă pot fi zdruncinate de obiceiurile celorlalți copii sau de meniurile dezechilibrate nutrițional de la creșe, grădinițe etc. Din păcate, eforturile părinților de a le asigura o alimentație echilibrată copiilor sunt sabotate de marketingul agresiv al industriei alimentare, al normelor insuficient aplicate prin care copiii să fie protejați la școală și pretutindeni, de ispita acestor produse care, la ora actuală, pot fi considerate chiar nocive.