Singurătatea este legată de un risc mai mare de pierdere a auzului - dovezi din studiul UK Biobank

Pierderea auzului reprezintă una dintre cele mai frecvente dizabilități senzoriale la nivel mondial, cu peste 1,5 miliarde de persoane afectate și implicații majore asupra sănătății fizice, mentale și sociale. Deși impactul acestei afecțiuni este recunoscut la nivel global, strategiile eficiente de prevenție rămân limitate. În acest context, identificarea factorilor de risc modificabili devine crucială. Studiul UK Biobank aduce pentru prima dată dovezi privind asocierea directă între singurătate și riscul de pierdere auditivă, susținând ideea unei relații bidirecționale între cele două fenomene.
Pierderea auzului este recunoscută ca factor de risc independent pentru declin cognitiv, depresie, afectarea funcției fizice și boală cardiovasculară. Deși factori fiziologici și comportamentali (precum obezitatea, fumatul, inactivitatea fizică) au fost documentați ca influențând riscul de pierdere auditivă, rolul factorilor psihosociali, în special al singurătății, a fost puțin explorat. Singurătatea este definită ca o stare subiectivă de disconfort generată de discrepanța între relațiile sociale dorite și cele reale. A fost asociată cu multiple afecțiuni cronice, inclusiv hipertensiune, diabet, depresie și inflamație sistemică - toate mecanisme potențial implicate în afectarea auzului.

Despre studiu

Studiul observațional publicat în Health Data Science s-a bazat pe datele UK Biobank, o cohortă populațională care a inclus 490.865 de participanți cu vârste între 38 și 73 de ani (vârsta medie: 56,5 ani), urmăriți pe o durată mediană de 12,3 ani. Singurătatea a fost evaluată printr-un item unic („Vă simțiți adesea singur?”), iar cazurile de pierdere auditivă au fost identificate prin coduri ICD-10 din registrele spitalicești. Subtipurile de pierdere auditivă (conductivă, sensorineurală, mixtă) au fost analizate separat. Riscul genetic pentru pierderea auzului a fost calculat pe baza a 48 de polimorfisme SNP, iar scorul rezultat a fost împărțit în trei categorii (scăzut, intermediar, ridicat).

Covariabilele au inclus factori demografici, socioeconomici, stil de viață, boli cronice, utilizarea de medicamente ototoxice, izolare socială, simptome depresive și indice de masă corporală. Modelele de analiză au fost ajustate progresiv, până la un model complet care a inclus toate aceste variabile. Pentru robustețe, au fost realizate multiple analize de sensibilitate, inclusiv imputare de date lipsă, modele de risc competitiv (Fine–Gray), și potrivire prin scor de propensiune.

Rezultate

Pe durata studiului, 11.596 de participanți (2,4%) au dezvoltat pierdere auditivă. Dintre aceștia, 2.427 (2,8%) au fost persoane care au raportat singurătate, comparativ cu 2,3% în rândul celor care nu s-au declarat singuri. Analizele au arătat următoarele:

Singurătatea a fost asociată cu un risc cu 36% mai mare de pierdere auditivă în modelul ajustat doar pentru vârstă și sex (HR: 1,36; IC95%: 1,30–1,43).
Chiar și după ajustarea completă pentru toate covariatele, riscul a rămas semnificativ crescut, cu un HR de 1,24 (IC95%: 1,17–1,31).
Asocierea a fost semnificativă doar pentru pierderea de tip sensorineural (HR: 1,23; IC95%: 1,07–1,42), nu și pentru formele conductive sau mixte.
Sexul a moderat asocierea: efectul a fost mai puternic la femei (HR: 1,30) decât la bărbați (HR: 1,18).
Factorii socioeconomici au fost cel mai important mediator al relației (PERM: 16,7%), urmați de boli cronice și simptome depresive (ambele PERM: 13,9%).
Riscul de pierdere auditivă a crescut proporțional cu scorul genetic, iar persoanele cu risc genetic ridicat și singurătate au avut cel mai mare risc combinat (HR: 1,86).

Analizele de sensibilitate au confirmat robustețea rezultatelor, inclusiv în modele care au exclus cazurile apărute în primii doi ani de urmărire, care au considerat riscul de deces ca eveniment competitiv, și care au folosit măsuri auto-raportate de pierdere auditivă. Potrivirea prin scor de propensiune a arătat că efectul persistă și într-un cadru cu echilibru perfect al covariatelor între grupuri.

Discuție

Acest studiu oferă primele dovezi consistente că singurătatea poate reprezenta un factor de risc independent pentru pierderea auditivă, în special pentru forma sensorineurală. Aceste date sugerează o posibilă relație bidirecțională între cele două fenomene - nu doar pierderea auzului duce la izolare socială, ci și izolarea percepută poate contribui activ la deteriorarea funcției auditive. Mecanismele propuse includ:

Inflamația cronică și stresul oxidativ accentuat
Reactivitatea neuroendocrină crescută (activare HPA și simpatică)
Creșterea tensiunii arteriale și a riscului de afecțiuni vasculare
Declinul microvascular și afectarea neuronilor din căile auditive

Particular, asocierile semnificative doar cu pierderea sensorineurală - o formă dependentă de integritatea sistemului nervos auditiv - susțin ipoteza unor mecanisme biologice subiacente.

Diferențele observate între sexe sugerează o vulnerabilitate sporită la femei, posibil datorată unei reactivități fiziologice mai accentuate la stres și izolarea socială.

Implicații

Aceste rezultate au implicații importante pentru sănătatea publică. Într-un context în care strategiile curative pentru pierderea auzului sunt limitate, abordările preventive centrate pe reducerea singurătății pot contribui la protejarea sănătății auditive. Intervențiile psihosociale timpurii ar putea viza:

Persoanele cu risc genetic ridicat pentru pierderea auzului
Femeile de vârstă mijlocie sau înaintată
Persoanele aflate în situații socioeconomice precare

În plus, campaniile de conștientizare a riscurilor generate de singurătate ar putea fi integrate în politicile de prevenție a pierderii auzului și a demenței.

Concluzii

Studiul UK Biobank demonstrează că singurătatea este asociată cu un risc crescut de apariție a pierderii auditive, în special de tip sensorineural, independent de factorii biologici, stilul de viață, boli cronice, izolare socială obiectivă și predispoziție genetică. Aceste date sprijină conceptul unei relații bidirecționale între auz și sănătatea psihosocială și sugerează că reducerea singurătății ar putea reprezenta o strategie valoroasă în prevenirea pierderii auditive și a consecințelor sale cognitive și funcționale pe termen lung. Sunt necesare studii prospective și intervenționale care să investigheze impactul reducerii singurătății asupra sănătății auditive.

Data actualizare: 15-05-2025 | creare: 15-05-2025 | Vizite: 184

Bibliografie

Song, Y., et al. (2025). Loneliness and Risk of Incident Hearing Loss: The UK Biobank Study. Health Data Science. doi.org/10.34133/hds.0281.

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Eficiența tratamentului cu claritromicină comparativ cu chirurgia sinusală endoscopică la adulții cu rinosinuzită cronică

Studiul MACRO, publicat în jurnalul The Lancet, este un studiu multicentric, pragmatic, randomizat, cu trei b...

Expunerea profesională la sunet: muzicienii au rate mai mari de tinitus și afectare auditivă decât populația generală

O analiză sistematică și meta-analiză realizată conform ghidurilor PRISMA și publicată în revista Otolaryng...

Astmul și utilizarea antibioticelor pot prezice recidiva polipozei nazale după intervenția chirurgicală endoscopică a sinusurilor

Rinosinuzita cronică este o afecțiune inflamatorie a sinusurilor paranazale, caracterizată prin diferite endotip...

Vârstnicii cu risc de pierdere a auzului mai susceptibili de a dezvolta demență
Aspirina, ineficientă în tratarea rinosinuzitei cronice cu polipoză nazală
Screeningul universal pentru citomegalovirus congenital îmbunătățește identificarea precoce a pierderii auzului la nou-născuți
Ar putea peștele zebră ajuta oamenii să regenereze celulele auditive?

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Singurătatea la bătrânețe

Singurătatea la bătrânețe nu este doar o experiență emoțională, ci o problemă mai mare decât credem. Cân...

Singurătatea dăunează longevității

Cercetătorii au ajuns la concluzia că singurătatea și izolarea influențează longevitatea în aceeași măsur�...

Singurătatea ne poate îmbolnăvi

Singurătatea este mai mult decât un sentiment: pentru persoanele în vârstă, izolarea socială reprezintă un f...

Singurătatea poate crește riscul de boli cardiovasculare

Singurătatea ar putea crește riscul de tulburări mentale

Tendința spre singurătate – moștenită genetic?

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum