Sondajul de sănătate transmite mesaje despre modul în care ar trebui să trăim

Întrebările dintr-un sondaj de sănătate adresat tinerilor transmit norme despre modul în care ar trebui să trăiască oamenii. Aceasta este concluzia unei cercetări conduse de oamenii de știință de la Universitatea Linköping, în care au fost analizate sondajele completate de tineri de-a lungul ultimelor patru decenii.
Începând cu anul 1980, sănătatea fizică și mentală a copiilor și tinerilor suedezi a fost măsurată prin sondaje. Unul dintre aceste sondaje, realizat de tinerii de 11, 13 și 15 ani, a fost studiat de cercetători, scopul fiind acela de identificare a normelor pe care le poate transmite. Potrivit rezultatelor studiului, unii tineri consideră că ancheta transmite un mesaj despre modul în care ar trebui să trăiască oamenii.

„Studiul arată că întrebările din sondaj privind ocupația și situația financiară a părinților creează norme cu privire la modul în care ar trebui să fii și ce ar trebui să deții”, spune unul dintre autorii studiului, Anette Wickström, profesor asociat la Departamentul de Studii Tematice de la Universitatea Linköping. Însăși existența întrebărilor despre propria cameră și despre numărul de computere și băi din casă a fost percepută de unii dintre ei ca un mesaj că ar trebui să aibă aceste lucruri. În mod similar, ei au remarcat că întrebările din sondaj despre greutate și aspectul corporal pot da naștere unor gânduri negative pe care nu le-au avut anterior.

Sondajul i-a făcut, de asemenea, conștienți de diferențele existente, în special în ceea ce privește situația financiară a familiilor lor. În timp ce unii dintre ei au spus că ancheta i-a făcut să-și dea seama cât de norocoși sunt, alții au spus că se tem să nu pară săraci. Experiența tinerilor în completarea sondajului a fost una diferită. Unii au considerat că sondajul a fost distractiv și informativ, un „ghid” al modului în care ar trebui să trăiești, ceea ce i-a motivat să stabilească noi obiective. Alții au spus că sondajul a fost dificil de completat, deoarece a indus sentimente de vinovăție, responsabilitate și inferioritate.

Interviurile au arătat, de asemenea, că a fost dificil pentru adolescenți să finalizeze sondajul în confidențialitate. Unii au raportat că au încercat să-și ascundă chestionarul de teamă să nu-l vadă colegii de clasă, în timp ce alții au spus că întrebările și răspunsurile au fost discutate deschis în sala de clasă.

sursa: Science Daily