Sprijinul emoțional pe rețelele sociale ar putea reduce anxietatea la adulții tineri
Autor: Airinei Camelia

Anxietatea reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global È™i afectează frecvent adulÈ›ii tineri, cu debut precoce È™i impact major asupra sănătății mintale È™i funcÈ›ionării sociale. În contextul extinderii comunicării digitale, studiul condus de universitățile din Arkansas È™i Alabama explorează relaÈ›ia dintre sprijinul emoÈ›ional perceput pe reÈ›elele sociale, structura de personalitate È™i simptomele de anxietate într-un eÈ™antion naÈ›ional de adulÈ›i tineri din Statele Unite.
Idei principale
- Sprijinul emoțional perceput pe rețelele sociale este asociat cu niveluri mai scăzute de anxietate.
- RelaÈ›ia dintre anxietate È™i sprijinul emoÈ›ional online diferă în funcÈ›ie de gen, fiind mai pronunÈ›ată la femei.
- Anumite trăsături de personalitate influențează percepția sprijinului emoțional pe rețelele sociale.
- Deschiderea către experiențe, extraversia și agreabilitatea sunt asociate cu niveluri mai ridicate de sprijin emoțional online.
- Rezultatele susțin necesitatea adaptării modelelor clasice de sprijin social la mediul digital.
Context
Anxietatea este strâns legată de multiple consecinÈ›e negative, inclusiv depresie, risc suicidar, performanță academică scăzută È™i ruminare cognitivă post-eveniment. Factorii determinanÈ›i includ atât componente biologice È™i psihologice, cât È™i factori sociali È™i de mediu. În mod tradiÈ›ional, sprijinul social obÈ›inut prin relaÈ›ii față în față este considerat un factor protector important împotriva anxietății.
Modelul efectelor directe È™i al amortizării stresului sugerează că sprijinul social poate preveni apariÈ›ia simptomelor negative sau poate reduce impactul stresului asupra sănătății. TotuÈ™i, odată cu migrarea interacÈ›iunilor sociale în mediul online, rămâne neclar dacă sprijinul emoÈ›ional oferit prin reÈ›elele sociale funcÈ›ionează similar cu cel obÈ›inut în interacÈ›iunile directe.
Despre studiu
Studiul a utilizat date colectate între martie È™i septembrie 2018 printr-o platformă de eÈ™antionare online, incluzând 2403 adulÈ›i cu vârste între 18 È™i 30 de ani. EÈ™antionul a fost echilibrat demografic în funcÈ›ie de sex, vârstă È™i rasă, iar participanÈ›ii au completat chestionare digitale validate.
Principalele instrumente utilizate au fost:
- Scala PROMIS cu 4 itemi pentru evaluarea anxietății, cu scoruri între 4 È™i 20 È™i consistență internă excelentă.
- O scală validată pentru sprijin emoțional pe rețelele sociale, formată din 4 itemi.
- Inventarul Big Five cu 10 itemi pentru evaluarea trăsăturilor de personalitate.
Analiza statistică a inclus corelaÈ›ii bivariate, analize de varianță factorială È™i regresii multiple, cu control pentru vârstă È™i sex.
Rezultate
Asocierea dintre anxietate și sprijinul emoțional pe rețelele sociale
S-a identificat o corelaÈ›ie semnificativă între anxietate È™i sprijinul emoÈ›ional perceput pe reÈ›elele sociale. Analizele de regresie au arătat că, pe măsură ce scorurile de anxietate cresc, nivelul perceput de sprijin emoÈ›ional online scade, relaÈ›ia fiind mai accentuată la femei decât la bărbaÈ›i.
Rolul genului È™i al vârstei
Femeile au raportat niveluri mai ridicate de sprijin emoÈ›ional pe reÈ›elele sociale comparativ cu bărbaÈ›ii. De asemenea, vârsta mai mică a fost asociată cu un nivel mai ridicat de sprijin emoÈ›ional online, dar È™i cu scoruri mai mari de anxietate.
Personalitatea și sprijinul emoțional online
Trăsăturile de personalitate au avut asocieri semnificative cu sprijinul emoÈ›ional perceput pe reÈ›elele sociale. Persoanele cu deschidere ridicată către experienÈ›e, extraversie crescută È™i agreabilitate mare au raportat un nivel mai ridicat de sprijin emoÈ›ional. În mod surprinzător, nivelurile scăzute de conÈ™tiinciozitate au fost asociate cu un sprijin emoÈ›ional online mai mare.
Nevrotismul nu a fost asociat semnificativ cu nivelul sprijinului emoÈ›ional perceput pe reÈ›elele sociale, sugerând o relaÈ›ie mai complexă între această trăsătură È™i modul în care este perceput sprijinul în mediul digital.
Interpretări
Rezultatele indică faptul că sprijinul emoÈ›ional pe reÈ›elele sociale poate avea un rol protector în raport cu anxietatea, în special la femei. Această constatare contrastează cu unele studii anterioare care au asociat sprijinul emoÈ›ional online cu rezultate negative asupra sănătății mintale, subliniind caracterul heterogen al experienÈ›elor digitale.
DiferenÈ›ele de gen pot fi explicate prin rolurile sociale È™i modelele de exprimare emoÈ›ională diferite, femeile fiind mai predispuse să caute È™i să perceapă sprijin emoÈ›ional. De asemenea, trăsăturile de personalitate pot influenÈ›a modul de utilizare a reÈ›elelor sociale È™i calitatea interacÈ›iunilor, favorizând sau limitând accesul la sprijin emoÈ›ional.
Rezultatele sugerează că modelele teoretice clasice ale sprijinului social necesită adaptare pentru a reflecta specificul comunicării online, unde percepția, contextul și tipul de interacțiune joacă un rol central.
Limitări
Studiul are un design transversal, ceea ce nu permite stabilirea relaÈ›iilor de cauzalitate. Toate datele sunt auto-raportate, iar anxietatea a fost evaluată pe o perioadă scurtă de timp. Măsurarea personalității prin variabile dihotomizate poate limita nuanÈ›area rezultatelor. De asemenea, concluziile sunt aplicabile doar adulÈ›ilor tineri È™i nu pot fi generalizate la alte grupe de vârstă.
Concluzii
Studiul evidenÈ›iază că sprijinul emoÈ›ional perceput pe reÈ›elele sociale este asociat cu niveluri mai scăzute de anxietate la adulÈ›ii tineri, în special la femei. Anumite trăsături de personalitate favorizează percepÈ›ia sprijinului emoÈ›ional online, sugerând că intervenÈ›iile de sănătate publică ar putea beneficia de o abordare personalizată. Promovarea utilizării constructive a reÈ›elelor sociale pentru obÈ›inerea sprijinului emoÈ›ional ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății mintale în rândul tinerilor.
Image by freepik on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Cel mai probabil, o treime din adulții din SUA își provoacă în mod involuntar depresia
- Diagnosticul de ADHD aduce cu sine riscul unor tulburări psihice grave
- Folosirea stimulantelor pentru ADHD pe termen lung a fost asiociată cu riscul de a dezvolta cardiomiopatie
- Cea mai bună strategie terapeutică pentru gestionarea simptomelor depresive la pacienții cu insuficiență cardiacă
- Cum pot ajuta o persoana aflata in depresie
- Ajutati-ma- Anxietate cu atacuri de panica
- Anxietate sau dereglari hormonale?
- Fobie sau ce?
- Probleme anxietate ? Sau altceva
- Care este legatura intre simptomele fizice si o posibila problema hormonala?
- Transpiratie excesiva pe fond emotional
- Sa fie tot tulburarea obsesiv compulsiva sau altceva ?
- Anxietate
- Insomnie, stare anxioasa, agitata, transpiratie nocturna