Stai treaz noaptea și dormi ziua? Află cum afectează acest obicei proteinele din sânge

Potrivit unui studiu publicat în jurnalul științific Proceedings of the National Academy of Sciences, faptul de a sta treaz pe toată durata nopții și de a dormi de parcursul zilei, timp de câteva zile, poate altera concentrațiile și ritmicitatea secreției  peste 100 de proteine care se găsesc în sânge, inclusiv hormonii implicați în controlul glicemiei, enzimele cu rol în metabolismul energetic și proteinele ce reglează funcția imună.

Rezultatele studiului sugerează că oboseala cauzată de decalajul fusului orar sau acumulată în urma a două ture de noapte alterează mult mai rapid decât s-a preconizat fiziologia organismului nostru, cu consecințe negative semnificative asupra stării de sănătate.

Adormi târziu și te trezești cu dificultate? Păsările de noapte au un risc mai mare de deces 

Studiul este primul care investighează proteomul plasmatic – setul total de proteine care se regăsesc în plasmă, exprimat de genom – și variațiile care pot să apară pe parcursul a 24 de ore, în cazul alterării ritmului de somn și de alimentare.

Comparativ cu genomul care poate fi constant ani de zile, proteomul variază în funcție de tipul de celulă, țesut sau lichid biologic, și răspunde la stimulii mediului înconjurător. În cadrul cercetării s-a constatat că 30 de proteine distincte prezintă variații regulate strâns legate de ritmul circadian, independent de temporizarea somnului și a meselor.

Citește mai multe informații despre ritmul circadian în articol.

Aceste descoperiri ar putea sta la baza a noi tratamente și intervenții pentru lucrătorii în ture de noapte, care reprezintă circa 20% din fora de muncă la nivel monsial și care prezintă un risc crescut de diabet și cancer.


Începând cu cea a doua zi a experimentului, cercetătorii au remarcat cum proteinele a căror concentrație atingea valori maxime (peak) pe durata zilei au început să prezinte valori maximale ale secreției inclusiv noaptea și vice versa.

Una dintre aceste proteine a fost glucagonul, o proteină-hormon secretată de pancreas cu rol hiperglicemiant, care stimulează ficatul să transforme rezervele de glicogen în molecule simple de glucoză care sunt eliberate imediat în sânge pentru a echilibra glicemia.

Atunci când subiecții au stat treji pe durata nopții, nivelul glucagonului plasmatic nu doar că a prezentat creșteri nocturne, dar valorile observate au fost mult mai mari comparativi cu cele diurne. Pe termen lung, acest tipar de somn ar putea explica de ce persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă mai frecvent diabet zaharat.

În urma simulării programului de lucru în ture de noapte s-au constatat concentrații mai scăzute de factorului de creștere fibroblastică 19, care pe modele animale s-a dovedit a accelera „arderile” calorice organismului. Acest lucru ar putea explica de ce subiecții au înregistrat o scădere cu 10% a consumului caloric per minut atunci când ciclul zi-noapte a fost inversat.

Autorii studiului precizează că subiecții au fost expuși la lumină diminuată pe durata experimentelor, astfel încât expunerea la lumina puternică care poate altera ritmul circadian, să nu influențeze rezultatele și chiar așa s-a întâmplat. Deși nu au fost utilizate dispozitive electronice care să emită lumină puternică pe durata nopții, s-au putut observa modificări în ceea ce privește concentrațiile și ritmicitatea secreției proteinelor plasmatice.

Lumina albastră a dispozitivelor electronice și somnul 

Altfel spus, inversarea programului de somn, consumul de alimente pe durata nopții și nu doar expunerea la lumină poate perturba ritmul biologic al organismului, inclusiv peridiocitatea cu care se secretă proteinele pentru a-și manifesta funcțiile esențiale de hormoni, enzime, celule cu rol imunologic etc.

Sursa: Medical Xpress