Stilul de viață la începutul facultății și performanța școlară anterioară: corelații subtile dincolo de somn și exercițiu

Un studiu publicat în Scientific Reports a analizat relația dintre rezultatele la examenele de absolvire a liceului și stilul de viață adoptat în primii ani de facultate, la studenți tineri din Lituania. Cercetarea pune sub semnul întrebării rolul central atribuit frecvent somnului și activității fizice în succesul academic și sugerează că obiceiurile de viață de la începutul studiilor universitare pot reflecta mai degrabă traiectorii educaționale anterioare decât să le determine direct.

Idei principale

• Activitatea fizică, sedentarismul și calitatea somnului nu au fost asociate semnificativ cu performanța academică din liceu.
• Au fost identificate corelații modeste, specifice disciplinei, cu obiceiuri alimentare, fumatul, consumul de alcool și micul dejun.
• Fericirea autoevaluată a fost singurul indicator psihologic corelat constant cu performanța academică.
• Există diferențe clare între sexe atât în stilul de viață, cât și în rezultatele școlare.
• Modelele statistice explică doar o parte redusă din variația performanței academice.

Context

Sănătatea fizică și mentală este influențată de un ansamblu complex de factori comportamentali, incluzând activitatea fizică, alimentația, somnul, gestionarea stresului și consumul de substanțe. Activitatea fizică este recunoscută pentru beneficiile cardiovasculare și psihologice, iar date recente sugerează un rol al semnalizării musculare asupra plasticității cerebrale.

Cu toate acestea, relația dintre aceste comportamente și performanța academică rămâne controversată. Deși obiceiurile nesănătoase sunt asociate cu rezultate școlare mai slabe, dovezile privind impactul factorilor specifici asupra performanței cognitive și academice sunt limitate.

Despre studiu

Studiul a inclus 397 de studenți cu vârste între 19 și 24 de ani, înscriși la trei universități din Lituania, provenind din domenii precum științele sportului, drept și științe ale sănătății. Participanții au raportat stare generală bună de sănătate, fără medicație cronică sau diagnostice neurodezvoltamentale.

Performanța academică a fost evaluată pe baza notelor obținute la examenele naționale standardizate de:

• matematică;
• limba maternă;
• limbă străină;
• biologie.

Datele privind stilul de viață și sănătatea au fost colectate în primii doi ani de facultate, folosind chestionare electronice validate și măsurători standardizate.

Variabile analizate

• indicatori antropometrici: indice de masă corporală, circumferința taliei, tensiune arterială sistolică;
• activitate fizică și comportament sedentar;
• calitatea somnului;
• stres perceput, dispoziție depresivă, vigoare și fericire;
• fumat, consum de alcool, micul dejun, supraalimentare;
• frecvența consumului de alimente considerate sănătoase și nesănătoase.

Rezultate

Diferențe între sexe

Bărbații au prezentat valori mai mari ale indicelui de masă corporală, tensiunii arteriale și circumferinței taliei, precum și niveluri mai ridicate de activitate fizică. Femeile au raportat niveluri mai mari de stres perceput și calitate mai slabă a somnului.

Din punct de vedere academic, femeile au obținut rezultate mai bune la limba maternă, iar bărbații la limbi străine. Nu au existat diferențe semnificative la matematică sau biologie.

Activitate fizică, somn și sedentarism

Contrar așteptărilor, activitatea fizică moderat–viguroasă, sedentarismul și calitatea somnului nu s-au asociat semnificativ cu performanța academică la niciuna dintre disciplinele analizate.

Asocieri specifice disciplinelor

Au fost identificate corelații selective:

• Matematica: asociată negativ cu consumul de zahăr în ceai sau cafea și pozitiv cu statutul de nefumător.
• Limba maternă: performanță mai bună la femei și asociere pozitivă cu niveluri mai ridicate de fericire autoevaluată.
• Limbi străine: performanță mai bună la bărbați, asociată cu abstinența de la alcool și consum mai redus de cartofi fierți.
• Biologia: asociere pozitivă cu consumul de legume proaspete și conservate și cu micul dejun regulat; asociere negativă cu aportul de zahăr și, în modele extinse, cu indicele de masă corporală mai mare.

Interpretare

Niciun factor singular nu s-a evidențiat ca determinant major al performanței academice, sugerând că succesul școlar este rezultatul unor interacțiuni complexe între factori biologici, comportamentali, psihologici și sociali. Puterea explicativă a modelelor a fost modestă, indicând efecte mici, dar sistematice.

Un rezultat important este faptul că stilul de viață evaluat la începutul facultății pare să reflecte performanța academică anterioară, mai degrabă decât să o influențeze direct. Acest lucru contestă ipoteza conform căreia modificarea comportamentelor precum somnul sau activitatea fizică ar avea un impact rapid și direct asupra rezultatelor academice.

Limitări și puncte forte

Printre punctele forte se numără evaluarea cuprinzătoare a mai multor domenii ale stilului de viață și utilizarea examenelor naționale standardizate. Limitările includ utilizarea datelor auto-raportate, designul transversal, intervalul de timp dintre examene și evaluarea sănătății, precum și predominanța participantelor de sex feminin.

Concluzie

Studiul sugerează că obiceiurile de viață și starea psihologică la începutul studiilor universitare sunt asociate în mod modest și specific disciplinelor cu performanța academică anterioară. Mai degrabă decât factori cauzali direcți, aceste comportamente par a fi ecouri ale traiectoriilor educaționale deja formate, subliniind necesitatea unei abordări nuanțate în promovarea sănătății și a succesului academic.