Stresul și depresia ajută la explicarea împletirii alcoolismului cu problemele de somn

Un nou studiu publicat în jurnalul Alcohol sugerează că insomnia și consumul abuziv de alcool sunt atât de strâns legate, încât, în rândul celor care au probleme persistente cu somnul, între o treime și până la 91% prezintă și un consum periculos de alcool. Cercetarea aduce o perspectivă inedită: deși stresul perceput și depresia sunt factori importanți de legătură între insomnie și abuzul de alcool, direcția în care acești factori influențează depinde de care dintre cele două probleme (somn sau alcool) a apărut prima.
Insomnia cronică și abuzul de alcool au efecte profunde asupra calității vieții:

• Insomnia crește riscul de afecțiuni cardiace, reduce productivitatea și este asociată cu boli neurodegenerative precum Alzheimer.
• Consumul abuziv de alcool poate duce la probleme de relaționare, accidente, risc de boli hepatice și, conform definiției tulburării de consum de alcool, menținerea consumului chiar și după multiple consecințe negative.

Se cunoștea deja că lipsa somnului favorizează consumul de alcool, iar persoanele cu tulburare de consum de alcool se plâng frecvent de dificultăți de somn. Ceea ce nu era clar însă este cum exact stresul perceput și depresia interacționează cu acest dublu lanț - și de ce, uneori, insomniile duc la episoade de băutură excesivă, iar alteori, alcoolul este cel care perturbă somnul și agravează simptomele depresiei.

Metodologie

Studiul face parte dintr-un proiect mai amplu la care au participat 405 voluntari cu:

• Insomnie sau dificultăți marcate de somn;
• Obiceiuri de consum ridicat de alcool (marii băutori).

Participanții au completat chestionare care au evaluat severitatea insomniei, istoricul consumului de alcool, stresul perceput (situații de viață resimțite ca fiind stresante) și simptomele depresiei (legătura cu dispoziția, lipsa speranței, dispoziția tristă și sentimentul de singurătate).

Cercetătorii au folosit mai multe modele statistice pentru a surprinde relațiile dintre:

• Insomnie > Consumul de alcool;
• Consum de alcool > Insomnie;

și au analizat efectul mediator al stresului, respectiv al depresiei, în fiecare direcție.

Rezultate

Insomnia crește consumul de alcool mai ales prin stres

În modelele în care insomnia este factorul inițial, stresul perceput (și nu depresia) explică cea mai mare parte a drumului care duce de la lipsa somnului la abuzul de alcool. Cu alte cuvinte, lipsa somnului declanșează sau amplifică stresul, iar stresul, la rândul său, favorizează consumul în exces.

Consumul de alcool agravează insomnia mai ales prin depresie

Când cercetătorii au inversat sensul, stabilind că alcoolul e primul factor, s-a observat că simptomele depresive au un rol mai important decât stresul în potențarea insomniei. Băutul excesiv, prin mecanisme complexe (neurochimice și comportamentale), accentuează depresia, care la rândul ei perturbă și mai mult calitatea somnului.

Stresul și depresia acționează diferit, dar cu elemente comune

Deși stresul și depresia se suprapun (multe persoane stresate pot fi depresive și invers), fiecare are o contribuție separată. Când au fost incluse ambele variabile în același model, s-a văzut clar că stresul rezidual (cel neexplicat de depresie) domină relația „insomnie-duce-la-alcool”, iar depresia reziduală (partea neexplicată de stres) domină relația „alcool-duce-la-insomnie”.

Implicații pentru tratament

Autorii punctează că identificarea acestei medieri este crucială. În cazul unei persoane la care prima problemă este insomnia, accentul terapeutic ar trebui pus pe controlul stresului (prin terapie cognitiv-comportamentală, strategii de relaxare, managementul timpului etc.) pentru a preveni băutul abuziv. Pentru cei la care abuzul de alcool se instalează anterior tulburărilor de somn, pare prioritar să se abordeze depresia, prin psihoterapie, medicație antidepresivă (după caz) și metode de reabilitare pentru dependența de alcool.

Sunt posibile și alte explicații

Cercetătorii subliniază că atât stresul, cât și depresia explică parțial legătura, fiind foarte probabil să mai existe și alte variabile (anxietate, traumă, factori genetici) ce pot media legătura bidirecțională între somn și consumul de alcool.

Concluzii și perspective

Studiul oferă o privire în profunzime asupra felului în care stresul perceput și depresia pot întreține ciclul vicios al insomniei și consumului excesiv de alcool, dar evidențiază și importanța stabilirii ordinii în care apar aceste probleme. Datele colectate oferă un „instantaneu” al populației participante, însă cercetătorii plănuiesc să urmărească aceleași persoane timp de 12 luni pentru a analiza traiectoriile somnului, stresului, depresiei și obiceiurilor de băut.

Un alt sub-studiu efectuat de aceeași echipă a arătat că o intervenție digitală de tip terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie (numită SHUTi) a redus semnificativ problemele de somn la persoanele mari consumatoare de alcool, chiar și fără să se fi intervenit explicit asupra alcoolului.

Mesaj final: cine tratează insomnii, mai ales la pacienți cu risc sau antecedente de consum exagerat de alcool, ar trebui să evalueze și să țintească stresul și depresia pentru a preveni escaladarea ambelor probleme. Această abordare diferențiată (stres dacă insomnia e prima, depresie dacă alcoolul e primul) ar putea genera rezultate terapeutice superioare și scădea rata recidivelor în consumul abuziv.