Alimentele ultraprocesate, corelate cu scăderea atenției și creșterea riscului de demență

Un studiu publicat în jurnalul Alzheimer’s & Dementia: Diagnosis, Assessment, & Disease Monitoring a analizat relația dintre consumul de alimente ultraprocesate și performanța cognitivă la adulți de vârstă medie, evidențiind faptul că un aport crescut este asociat cu afectarea atenției și creșterea riscului modificabil de demență. Cercetarea arată că gradul de procesare alimentară poate influența sănătatea cerebrală independent de calitatea generală a dietei.

Idei principale

• Consumul crescut de alimente ultraprocesate s-a asociat cu performanță mai slabă la testele de atenție.
• Nu s-au observat asocieri semnificative cu memoria.
• Aportul ridicat de alimente ultraprocesate s-a corelat cu un risc mai mare de demență modificabilă.
• Relațiile au persistat chiar după ajustarea pentru dieta mediteraneană.
• Alimentele ultraprocesate au reprezentat aproximativ 41% din aportul energetic total.

Context

Alimentele ultraprocesate, definite ca produse industriale bogate în ingrediente rafinate și aditivi, au devenit dominante în dieta modernă, contribuind la peste 50% din aportul caloric în unele țări dezvoltate.

Acestea au fost asociate cu peste 30 de efecte adverse asupra sănătății, inclusiv boli cardiovasculare, diabet zaharat tip 2, obezitate și mortalitate. Mai recent, atenția s-a îndreptat asupra impactului lor asupra sănătății cerebrale, în special asupra cogniției și riscului de demență.

Cu toate acestea, rămâne neclar dacă efectele observate sunt cauzate exclusiv de calitatea slabă a dietei sau dacă procesarea alimentară în sine are un rol independent.

Despre studiu

Analiza a inclus 2.192 de participanți din cadrul Healthy Brain Project, cu vârste între 40 și 70 de ani, fără diagnostic de demență. Vârsta medie a fost de 56,6 ani, iar 75,4% dintre participanți au fost femei.

Consumul alimentar a fost evaluat printr-un chestionar de frecvență alimentară cu 130 de itemi, iar alimentele au fost clasificate conform sistemului Nova în funcție de gradul de procesare.

Alimentele ultraprocesate au reprezentat:

• 21% din cantitatea totală de alimente consumate (g/zi)
• 40,6% din aportul energetic zilnic

Cele mai frecvent consumate categorii au fost:

• Deserturi și băuturi lactate procesate
• Băuturi îndulcite și sucuri
• Gustări sărate ambalate
• Carne procesată reconstituită
• Mese gata preparate

Funcția cognitivă a fost evaluată prin teste standardizate (Cogstate), generând două scoruri compozite:

• Atenție (viteza de procesare și atenția vizuală)
• Memorie (recunoaștere și memorie de lucru)

Riscul de demență a fost estimat prin scorurile CAIDE, atât varianta completă (0–15), cât și varianta modificată (0–7), axată pe factori modificabili.

Analizele statistice au fost ajustate pentru factori multipli: vârstă, sex, educație, statut socio-economic, activitate fizică, fumat, boli cardiometabolice și aderența la dieta mediteraneană.

Rezultate

Un consum mai mare de alimente ultraprocesate a fost asociat semnificativ cu performanță cognitivă mai slabă la nivelul atenției:

• Fiecare creștere cu 10% a aportului de alimente ultraprocesate a fost asociată cu o scădere de 0,05 puncte a scorului de atenție (p=0,012)
• Efectul a fost mic (Cohen f² = 0,03), dar consistent
• Participanții din quintila cea mai mare de consum (≥28,3%) au avut scoruri semnificativ mai mici comparativ cu cei din quintila cea mai mică

Nu s-au observat asocieri între consumul de alimente ultraprocesate și performanța memoriei.

În ceea ce privește riscul de demență:

• Scorul CAIDE modificat a crescut semnificativ cu aportul de alimente ultraprocesate (β=0,24; interval de încredere 95%: 0,16–0,32; p<0,001)
• Asocierea a fost moderată (Cohen f² ≈ 0,16–0,17)
• Relația a rămas semnificativă după ajustarea pentru dieta mediteraneană

În schimb, asocierea cu scorul CAIDE complet a pierdut semnificația statistică după ajustarea pentru calitatea dietei.

Rezultatele au fost robuste în analizele de sensibilitate, inclusiv atunci când consumul a fost exprimat ca procent din aportul energetic total sau când au fost excluși participanții cu raportări alimentare improbabile.

Interpretare și implicații

Datele sugerează că efectele negative ale alimentelor ultraprocesate asupra cogniției nu sunt explicate exclusiv prin înlocuirea alimentelor sănătoase, ci pot reflecta efecte proprii ale procesării industriale.

Posibile mecanisme includ:

• Reducerea aportului de micronutrienți și compuși bioactivi
• Expunerea la compuși toxici generați în procesare (ex. acrilamidă)
• Disfuncții metabolice și cardiovasculare
• Alterarea microbiotei intestinale și a axei intestin-creier
• Creșterea inflamației sistemice și neuroinflamației

Impactul selectiv asupra atenției, dar nu asupra memoriei, sugerează că procesele cognitive dependente de integritatea vasculară și de funcțiile executive sunt mai sensibile la influențele dietare.

Având în vedere că o creștere de 10% a consumului de alimente ultraprocesate corespunde aproximativ la 150 g/zi, chiar modificări alimentare relativ mici pot avea implicații măsurabile asupra funcției cognitive.

Concluzii

Consumul crescut de alimente ultraprocesate este asociat cu afectarea atenției și cu un risc mai mare de demență determinat de factori modificabili, independent de calitatea globală a dietei.

Aceste rezultate susțin necesitatea includerii gradului de procesare alimentară în recomandările nutriționale pentru menținerea sănătății cognitive.