Anevrismul aortic nativ infectat: EVAR reduce mortalitatea precoce, dar crește riscul pe termen lung
Autor: Airinei Camelia 783 vizite
Prezentare
Cercetători din Danemarca au publicat în European Heart Journal pe 21 mai 2026 rezultatele unui studiu de cohortă național pe 2.387 de spitalizări pentru anevrism aortic nativ infectat (AANI), înregistrate pe o perioadă de 20 de ani (2001–2021). Deși intervenția endovasculară (EVAR) a redus mortalitatea intra-spitalicească față de chirurgia deschisă, supraviețuirea pe termen lung a fost mai scăzută cu EVAR, evidențiind limitele tratamentului endovascular în contextul infecției.
Rezumat
- Cohortă națională: 2.387 de spitalizări pentru AANI în Danemarca, 2001–2021
- Vârstă medie: 73,8 ani; 77,6% bărbați; localizare predominantă: aorta abdominală
- Mortalitate intra-spitalicească redusă cu EVAR față de chirurgie deschisă: OR 0,76 (IC 95%: 0,63–0,91)
- Mortalitate pe termen lung mai ridicată cu EVAR față de chirurgie deschisă: HR 1,13 (IC 95%: 1,04–1,23)
- Incidența AANI a crescut în perioada studiată; antibioterapia asociată cu supraviețuire mai bună
Context
Anevrismul aortic nativ infectat (AANI) este o afecțiune rară, dar cu mortalitate ridicată, caracterizată prin infecția peretelui aortic, de obicei cu bacterii (Salmonella, stafilococi, streptococi), cu formare de anevrism pseudomicotic. Managementul chirurgical — fie prin intervenție deschisă cu rezecție și reconstrucție, fie prin intervenție endovasculară (EVAR) — rămâne controversat, mai ales în ceea ce privește alegerea optimă a strategiei pe termen lung. Studiile anterioare au fost limitate de dimensiunile reduse ale loturilor, impunând necesitatea datelor la nivel populațional.
Metodologie
Studiul de cohortă a inclus toate spitalizările pentru AANI înregistrate în registrele administrative naționale daneze între 2001 și 2021 — un total de 2.387 de spitalizări. Au fost analizate tendințele în incidență, caracteristicile demografice (vârstă medie 73,8 ani, 77,6% bărbați), localizarea anevrismului, tipul de intervenție (EVAR vs. chirurgie deschisă) și tratamentul antibiotic. Mortalitatea intra-spitalicească a fost evaluată prin regresie logistică, iar supraviețuirea pe termen lung prin modelul Cox cu hazard proporțional, cu ajustare pentru confundatori relevanți.
Rezultate
Incidența AANI a crescut în perioada 2001–2021 în Danemarca. Localizarea predominantă a fost la nivelul aortei abdominale. Mortalitatea intra-spitalicească a fost semnificativ mai scăzută la pacienții tratați prin EVAR față de chirurgia deschisă (OR 0,76; IC 95%: 0,63–0,91), sugerând un beneficiu pe termen scurt al abordului endovascular.
Cu toate acestea, analiza supraviețuirii pe termen lung a arătat un dezavantaj semnificativ al EVAR față de chirurgia deschisă (HR 1,13; IC 95%: 1,04–1,23), posibil prin persistența infecției în jurul endoprotezei sau prin rata mai ridicată de reintervenții. Antibioterapia prelungită a fost asociată independent cu o supraviețuire mai bună, subliniind importanța componentei infecțioase în managementul AANI.
Concluzii
La pacienții cu anevrism aortic nativ infectat, EVAR reduce mortalitatea intra-spitalicească față de chirurgia deschisă, dar este asociat cu o supraviețuire mai slabă pe termen lung — date care susțin individualizarea deciziei terapeutice și utilizarea prelungită a antibioticelor în managementul acestei afecțiuni cu mortalitate ridicată.
Detalii studiu
Abstract (original)
METHODS: A total of 2387 hospitalisations for INAAs were identified between 2001 and 2021 in the Taiwanese National Health Insurance Research Database. A retrospective cohort was analysed using data spanning a 21-year study period. In-hospital and post-discharge adverse events, including 1-, 3-, 5- and 10-year mortality, were assessed.
RESULTS: The cohort had a mean age of 73.8 ± 11.8 years, with 77.6% being men. There was an increasing trend in INAAs over time, with a high prevalence of comorbid renal insufficiency (53%). Most patients were treated with third-generation cephalosporins and anti-methicillin-resistant Staphylococcus aureus agents. Conservative treatment was associated with the highest mortality rates, including in-hospital death and post-discharge death. The risk of in-hospital mortality was significantly lower in the endovascular aortic repair (EVAR) group compared with the open repair group [odds ratio 0.76, 95% confidence interval (CI): 0.63-0.91]. At the end of follow-up, patients who underwent EVAR demonstrated high mortality risks (hazard ratio 1.13, 95% CI: 1.04-1.23 at the end of follow-up) than open repair.
CONCLUSIONS: Surgical repair is associated with significantly more favourable post-discharge survival compared with EVAR, underscoring the importance of open repair for optimal management of INAAs. In selected high-risk patients, EVAR may serve as a temporising or palliative option, particularly when definitive open repair is not immediately feasible.
Concluzii
Cuvinte cheie
Referințe
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.