Atimiafobia: cercetătorii au dezvoltat prima scală psihologică pentru măsurarea fricii de stigmatizare socială și pierdere a onoarei

Un studiu realizat în Pakistan a dezvoltat și validat psihometric o nouă scală destinată evaluării fricii de pierdere a onoarei și a etichetării drept „fără rușine” în societățile orientate către onoare și reputație socială. Cercetarea publicată în PsyCh Journal introduce conceptul de „atimiafobia”, definit ca o teamă intensă legată de degradarea morală și socială, și arată că această dimensiune psihologică este asociată cu anxietatea, rușinea și dificultățile de funcționare socială.

Idei principale

• Studiul a dezvoltat „Atimiaphobia Scale” (AtiPhoS), prima scală dedicată măsurării fricii de pierdere a onoarei.
• Conceptul este definit ca teama de a fi perceput drept lipsit de onoare sau „fără rușine”.
• Scala finală conține 15 itemi și 4 subscale psihologice.
• AtiPhoS a demonstrat validitate și fidelitate psihometrică ridicate.
• Scorurile ridicate s-au asociat cu anxietate și rușine crescute.
• Nivelurile mari de atimiafobie au prezis inteligență socială mai redusă.
• Femeile și persoanele căsătorite au prezentat scoruri semnificativ mai mari.
• Vârsta a fost corelată pozitiv cu intensitatea fricii de pierdere a onoarei.

Context

În culturile orientate către onoare, reputația socială și evaluarea morală reprezintă componente centrale ale identității personale și familiale. Onoarea funcționează ca un „capital social” care trebuie menținut prin conformarea la normele comunității, iar pierderea acesteia poate atrage stigmatizare, excludere socială sau chiar violență.

Aceste sisteme culturale sunt întâlnite în special în societăți colectiviste din Asia, Orientul Mijlociu și Africa, unde identitatea individuală este strâns legată de reputația familiei și a grupului social.

În aceste contexte, rușinea și onoarea funcționează împreună:

• onoarea reprezintă recompensa socială pentru conformitate,
• rușinea apare atunci când normele morale sau sociale sunt încălcate.

Deși literatura despre culturile onoarei este extinsă, majoritatea studiilor au abordat fenomenul din perspective sociologice și antropologice. Până acum nu exista un instrument psihologic dedicat măsurării individuale a fricii de pierdere a onoarei sau a etichetării drept „fără rușine”.

Pentru a acoperi această lacună, autorii au dezvoltat Atimiaphobia Scale (AtiPhoS).

Despre studiu

Conceptualizarea „atimiafobiei”

Autorii definesc atimiafobia ca o condiție psihologică caracterizată prin:

• frica intensă de pierdere a onoarei,
• teama de a fi perceput ca lipsit de moralitate sau rușine,
• hipersensibilitate la evaluarea socială și morală.

Constructul este considerat dimensional, ceea ce înseamnă că poate varia de la preocupări sociale normale până la forme psihologic împovărătoare.

Important, cercetătorii subliniază că atimiafobia nu este propusă ca diagnostic psihiatric, ci ca un construct psihologic relevant cultural.

Dezvoltarea scalei

Scala a fost construită pe baza unei analize extinse a literaturii despre:

• onoare,
• rușine,
• reputație socială,
• evaluare morală,
• anxietate socială.

Versiunea inițială a inclus 20 itemi care evaluau:

• preocuparea pentru reputație,
• frica de judecata publică,
• teama de încălcare a normelor sociale,
• frica de pierdere a respectului de sine și a onoarei familiale.

Exemple de conținut al itemilor:

• „Mă îngrijorează să fiu etichetat drept lipsit de rușine”,
• „Mă gândesc constant la modul în care ceilalți îmi judecă moralitatea”,
• „Mi-e teamă să pierd onoarea familiei mele”.

Itemii au fost evaluați de cinci psihologi experți, iar acordul între evaluatori a fost ridicat:

• Cohen’s weighted kappa = 0,741,
• Fleiss’s kappa = 0,736,
• Krippendorff’s alpha = 0,737.

Participanții

Studiul a inclus 1.232 participanți adulți din Islamabad, Pakistan, recrutați prin convenience sampling.

Caracteristicile lotului:

• 602 bărbați (48,9%),
• 630 femei (51,1%),
• vârsta: 18–64 ani,
• vârsta medie: 26,72 ani.

Participanții au fost distribuiți în patru faze distincte ale studiului:

• exploratory factor analysis (EFA),
• confirmatory factor analysis (CFA),
• validitate convergentă,
• validitate predictivă.

Instrumentele utilizate

Pentru validarea scalei au fost utilizate:

• DASS-Anxiety pentru anxietate,
• Experience of Shame Scale pentru rușine,
• Efficient Social Intelligence Scale pentru inteligență socială.

Rezultate

Structura finală a scalei

În urma analizelor psihometrice, versiunea finală a AtiPhoS a inclus 15 itemi grupați în 4 subscale:

• frica de a fi etichetat drept lipsit de rușine,
• frica de încălcare a normelor sociale,
• frica de judecata publică,
• frica de pierdere a respectului de sine și a onoarei.

Răspunsurile au fost evaluate pe o scală Likert în 5 puncte.

Scala a demonstrat fidelitate ridicată

AtiPhoS a prezentat niveluri bune până la foarte bune de consistență internă:

• Cronbach’s alpha pentru scala totală: 0,754–0,835,
• Cronbach’s alpha pentru subscale: 0,631–0,869.

Stabilitatea temporală a fost excelentă: coeficient de corelație intra-clasă = 0,989 pentru scala totală. Și subscalele au prezentat coeficiente de corelație intra-clasă foarte ridicate:

• 0,969,
• 0,983,
• 0,982,
• 0,948.

Analizele factoriale au confirmat structura multidimensională

Exploratory factor analysis a identificat 4 factori principali.

Indicatorii statistici au demonstrat o potrivire bună a modelului:

• CFI = 0,961,
• TLI = 0,920,
• RMSEA = 0,057,
• SRMR = 0,029.

Confirmatory factor analysis a confirmat ulterior această structură:

• CFI = 0,933,
• TLI = 0,916,
• GFI = 0,991,
• RMSEA = 0,065,
• SRMR = 0,044.

Analiza de ordin superior a arătat că cea mai influentă componentă a atimiafobiei este frica de pierdere a respectului de sine și a onoarei.

Atimiafobia s-a asociat cu rușinea și anxietatea

Scala a demonstrat validitate convergentă puternică prin corelațiile sale semnificative cu:

• Experience of Shame Scale: r = 0,377,
• DASS-Anxiety: r = 0,262.

Ambele corelații au fost semnificative statistic: p < 0,001. Rezultatele sugerează că persoanele cu niveluri crescute de atimiafobie prezintă:

• anxietate mai mare,
• sensibilitate accentuată la rușine,
• hipervigilență față de evaluarea socială.

Nivelurile ridicate au prezis inteligență socială mai redusă

AtiPhoS a demonstrat validitate predictivă prin asocierea inversă cu inteligența socială:

• R = 0,229,
• R² = 0,052,
• β = −0,229,
• p < 0,001.

Autorii sugerează că preocuparea excesivă pentru reputație și judecată morală poate afecta:

• flexibilitatea interpersonală,
• autonomia socială,
• adaptarea în relațiile sociale.

Femeile au prezentat niveluri semnificativ mai mari

Femeile au avut scoruri semnificativ mai ridicate decât bărbații pentru atimiafobia totală și toate subscalele.

Pentru scorul total:

• femei: M = 56,031,
• bărbați: M = 47,378,
• Cohen’s d = 1,134.

Diferențele au fost semnificative statistic:

• p < 0,001.

Autorii consideră că aceste rezultate reflectă presiunea socială mai mare exercitată asupra femeilor în culturile orientate către onoare, unde acestea sunt adesea responsabile pentru menținerea reputației familiale.

Persoanele căsătorite și vârstnicii au prezentat niveluri mai ridicate

Persoanele căsătorite au avut niveluri mai mari de atimiafobie comparativ cu cele necăsătorite:

• M = 54,158 versus 50,405,
• p < 0,001.

Vârsta a fost corelată pozitiv cu scorurile totale și cu toate subscalele: r = 0,231 pentru scala totală.

Aceste rezultate sugerează că odată cu înaintarea în vârstă crește sensibilitatea față de normele sociale și reputația morală.

Interpretarea autorilor

Autorii consideră că AtiPhoS reprezintă un progres important în înțelegerea psihologică a culturilor onoarei și a rușinii.

Scala permite investigarea directă a unor procese psihologice care până acum erau evaluate doar indirect, precum:

• frica de degradare socială,
• teama de stigmatizare morală,
• hipervigilența interpersonală,
• supresia emoțională,
• conformismul excesiv.

Cercetătorii sugerează că nivelurile ridicate de atimiafobie pot contribui la:

• anxietate cronică,
• ruminație,
• evitarea căutării ajutorului psihologic,
• izolare socială,
• scăderea calității vieții.

Limitările studiului

Autorii subliniază că studiul a fost realizat exclusiv în Pakistan, o societate considerată puternic orientată către onoare și reputație socială.

Prin urmare:

• generalizarea rezultatelor la culturile individualiste trebuie făcută cu prudență,
• manifestările atimiafobiei pot diferi între societăți.

Cercetătorii recomandă validarea scalei în alte contexte culturale și utilizarea unor studii longitudinale și clinice pentru explorarea implicațiilor psihologice pe termen lung.

Concluzii

Studiul introduce și validează prima scală psihologică destinată măsurării fricii de pierdere a onoarei și a etichetării drept „fără rușine”, conceptualizată sub termenul de atimiafobie.

AtiPhoS a demonstrat proprietăți psihometrice solide și a evidențiat asocieri importante între preocupările legate de onoare, anxietate, rușine și dificultățile de funcționare socială.

Autorii consideră că noul instrument poate contribui la dezvoltarea cercetării psihologice asupra culturilor onoarei și poate facilita înțelegerea impactului normelor sociale și reputaționale asupra sănătății mintale.

Utilizarea scalei pentru evaluarea impactului normelor sociale asupra sănătății mintale în culturile colectiviste.

Atimiaphobia: The undiscovered burden of honor cultures and shame societies on mental health — development and validation of Atimiaphobia Scale. PsyCh Journal. DOI: 10.1002/pchj.70095. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/pchj.70095 Image by cookie_studio on Magnific