Beneficiile psihologice ale iernilor mai blânde: Ce ne spun datele despre stres și satisfacția de viață

Într-un articol publicat în 2025 în Scientific Reports, o echipă de cercetători a analizat impactul temperaturilor ambientale înalte din sezonul rece asupra sănătății mintale și stării psihologice. Studiul vine într-un context în care anul 2023 a fost cel mai călduros înregistrat până în prezent, conform Organizației Meteorologice Mondiale, iar schimbările climatice influențează nu doar sănătatea fizică, ci și echilibrul emoțional.

Context

Efectele temperaturilor ridicate asupra sănătății sunt multiple:

• Directe: inundații, incendii, canicule

• Indirecte: pierderi agricole, migrație, boli infecțioase

În ultimii ani, mai multe studii au semnalat o creștere a sinuciderilor și internărilor psihiatrice asociate cu temperaturi ridicate. Cu toate acestea, puține cercetări au investigat impactul direct al temperaturii asupra stării psihologice, în special în sezonul rece.

Paradoxal, alte studii au raportat efecte psihologice pozitive ale căldurii, sugerând că în timpul iernii, temperaturile mai ridicate ar putea avea un efect benefic asupra dispoziției, conexiunii sociale și satisfacției de viață.

Despre studiu

Cercetarea a utilizat date din Swiss Household Panel, un sondaj anual desfășurat din 1999. Au fost analizate datele din valul 21 (anul 2019), iar informațiile meteorologice au fost furnizate de MeteoSwiss, biroul federal de meteorologie și climatologie din Elveția.

Variabilele psihologice evaluate au inclus:

• Stres, singurătate, dispoziție, satisfacția vieții, sănătate autoevaluată, optimism, depresie, tristețe, anxietate, energie și forță

S-au folosit modele de regresie polinomială multiplă, integrând temperaturi medii zilnice, pe 7 și 14 zile înaintea completării chestionarelor. Pentru stres, s-au inclus și temperaturile din cele 30 de zile anterioare. Modelele au fost ajustate pentru variabile de confuzie: vârstă, sex, indice de masă corporală (IMC), stil de viață și alți factori socio-demografici. S-a aplicat bootstrapping pentru a controla riscul de testare multiplă.

Rezultate

Date generale

• Total participanți: 13.151

• Incluși în analiză: 8.017

• Proporția femei: 53,2%

• Vârsta medie: 50,9 ani

• IMC mediu: 24,68 kg/m²

Intervalul temperaturilor: -6,9 °C până la 22,6 °C (medie: 7,5 °C)
Umiditate relativă medie: 81,4%
Precipitații medii zilnice: 2,96 mm
Durata medie a soarelui/zi: 3,6 ore

Efecte semnificative identificate

• Stres: Temperaturile mai ridicate în ultimele 14 și 30 de zile au fost asociate cu niveluri mai scăzute de stres (confirmat prin bootstrapping).

• Singurătate: Temperaturile medii între 0 °C și 20 °C în ultimele 14 zile au fost asociate cu mai puțină singurătate.

• Sănătate autoevaluată: Temperaturile mai ridicate pe ziua sondajului și în ultimele 7 și 14 zile au fost asociate cu o percepție mai bună asupra propriei sănătăți.

• Satisfacția vieții: Temperaturile moderate (între 0 °C și 10 °C) în ultimele 7 și 14 zile au fost asociate cu un nivel mai ridicat de satisfacție generală.

Efecte nesemnificative

Nu s-au găsit asocieri semnificative pentru:

• Dispoziție, optimism, energie, forță, tristețe, bucurie, furie, îngrijorare, anxietate, depresie

Autorii sugerează că aceste variabile mai stabile, de tip trăsătură, pot fi mai puțin influențate de variații pe termen scurt ale temperaturii.

Concluzii

Studiul evidențiază faptul că:

• Temperaturile ambientale mai ridicate în sezonul rece pot contribui la reducerea stresului și singurătății

• Temperaturile moderate sunt asociate cu o percepție mai bună asupra sănătății și satisfacției de viață

Deși efectele identificate au fost mici, ele sunt semnificative la nivel populațional, având implicații importante în contextul schimbărilor climatice.

Mecanisme posibile sugerate de autori:

• Activarea receptorilor µ-opioizi la nivelul pielii (implicați în conectarea socială și termoreglare)

• Inhibarea regiunilor cerebrale asociate cu disconfortul prin stimuli calzi

• Impactul căldurii asupra funcției cognitive, somnului și participării la activități recreative

Limitări

• Utilizarea unor măsurători simplificate pentru variabile psihologice

• Constructele evaluate pot să nu reflecte pe deplin stările afective de moment

• Studiul se referă doar la sezonul rece, fiind necesare comparații sezoniere viitoare

Fischer S, Ranacher P, Sticher X, Mibus A, Naegeli K. Cold season air temperature as predictor of psychological well-being and mental health. Scientific Reports, 2025, DOI: 10.1038/s41598-025-02486-x, https://www.nature.com/articles/s41598-025-02486-x Image by freepik