Consumul de alcool, activitatea fizică și dieta sănătoasă: factori determinanți ai mortalității hepatice în SUA
Autor: Airinei Camelia 858 vizite
Prezentare
Un amplu studiu realizat pe baza datelor din NHANES (National Health and Nutrition Examination Survey), desfășurat între 1988 și 2018 în Statele Unite, a analizat impactul consumului de alcool, al activității fizice și al calității dietei asupra mortalității hepatice atribuibile alcoolului. Studiul a fost publicat în Journal of Hepatology și aduce noi perspective asupra modului în care comportamentele de viață pot atenua riscurile asociate consumului de alcool, cu diferențieri importante între sexe.
Consumul excesiv de alcool este responsabil pentru aproximativ 178.000 de decese anual în SUA. Deși consumul ușor până la moderat a fost considerat în unele studii anterioare ca fiind protector împotriva bolilor cardiovasculare și diabetului zaharat de tip 2, aceste asocieri pot fi influențate de factori de confuzie precum activitatea fizică, dieta sau statutul socio-economic. Studiile anterioare au arătat clar că activitatea fizică regulată și o dietă sănătoasă reduc riscurile generale și specifice de mortalitate, inclusiv cele legate de afecțiunile hepatice.
Despre studiu
Populația și metodologia
Analiza a inclus un eșantion de 60.334 de adulți cu vârsta ≥20 de ani, reprezentând aproximativ 152 milioane de persoane din populația SUA. Participanții au fost selectați din mai multe cicluri NHANES, iar cei cu infecții virale hepatice, raportări extreme de aport caloric, date lipsă relevante sau fără legături de mortalitate au fost excluși. Urmărirea s-a desfășurat până în 2019.
Evaluarea comportamentelor de viață
- Consumul de alcool a fost clasificat în funcție de numărul mediu de băuturi pe zi și prezența episoadelor de consum excesiv (binge drinking).
- Activitatea fizică a fost evaluată prin chestionare standardizate și definită ca activitate de cel puțin 500 MET-min/săptămână.
- Calitatea dietei a fost estimată prin scorul Healthy Eating Index (HEI-2010), derivat din reamintiri alimentare de 24h și clasificată în quartile.
Covariabile și analiză statistică
Modelele au fost ajustate pentru factori demografici, socio-economici, fumat, obezitate, diabet, aport caloric, scor FIB-4 și comorbidități majore. Mortalitatea hepatică a fost analizată prin modele de tip Fine-Gray pentru riscuri concurente. S-au folosit analize de sensibilitate și E-values pentru a controla potențialele erori sistematice neraportate.
Rezultate
Caracteristicile de la debut
Consumul de alcool a fost mai frecvent la bărbați (55%) decât la femei (45%). Persoanele care consumau moderat aveau, în medie, un stil de viață mai sănătos. Băutorii excesivi erau mai tineri, mai des fumători, cu o dietă mai puțin sănătoasă și o prevalență mai mare a dislipidemiei și fibrozei avansate.
Predictori ai mortalității hepatice
- Riscuri crescute: vârsta avansată, fumatul, diabetul zaharat, IMC crescut, consumul mediu zilnic de alcool, binge drinking și scor FIB-4 >3,25.
- Factori protectivi: activitate fizică regulată (raport de risc ajustat - aSHR: 0,65), dietă sănătoasă (aSHR: 0,35), statut economic ridicat.
Asocieri specifice pe sexe
Femeile au prezentat riscuri semnificativ mai mari de mortalitate hepatică în contextul consumului de alcool, în special băut excesiv. Cu toate acestea, beneficiile activității fizice și ale dietei sănătoase au fost mai pronunțate la femei decât la bărbați, reducând riscul chiar și la cei cu consum excesiv de alcool.
Interacțiunea dintre alcool, activitate fizică și dietă
Riscul de mortalitate hepatică a crescut progresiv odată cu numărul mediu zilnic de băuturi. Cu toate acestea, indivizii activi și cei cu diete sănătoase au prezentat riscuri semnificativ mai mici comparativ cu cei inactivi și cu diete dezechilibrate, indiferent de nivelul de consum. Efectul protector a fost mai accentuat la femei.
Componentele dietei asociate cu protecția hepatică
- Consumul ridicat de fructe, legume, cereale integrale, proteine vegetale și acizi grași nesaturați
- Reducerea caloriilor din grăsimi solide, alcool și zahăr adăugat
Analize de sensibilitate
Excluderea foștilor consumatori, a cazurilor cu fibroză avansată sau a deceselor timpurii nu a modificat semnificativ rezultatele. E-value pentru activitatea fizică a fost 3,59, sugerând o asociere robustă cu reducerea riscului de mortalitate hepatică.
Influența factorilor socio-economici
Persoanele cu venituri și educație reduse au avut niveluri mai mici de activitate fizică și calitate dietetică, precum și rate mai mari de consum riscant de alcool. Aceste inegalități socio-economice contribuie semnificativ la riscurile de mortalitate hepatică.
Concluzii
Consumul zilnic și băutul excesiv sunt corelate cu un risc crescut de mortalitate hepatică în rândul adulților americani. Totuși, activitatea fizică regulată și o dietă sănătoasă reduc semnificativ acest risc, chiar și în cazul consumului de alcool la niveluri periculoase. Femeile beneficiază de protecție hepatică mai accentuată din aceste comportamente sănătoase comparativ cu bărbații. Inegalitățile economice și sociale joacă un rol major în expunerea la factori de risc. Aceste rezultate subliniază importanța promovării unui stil de viață sănătos și a intervențiilor publice țintite pentru reducerea mortalității hepatice atribuite alcoolului.
Detalii studiu
Abstract (original)
METHOD: Data from 60,334 adults in the National Health and Nutrition Examination Surveys (1984-2018) were analyzed and linked to the National Death Index through December 31, 2019. Self-reported alcohol use, DQ (healthy eating index [HEI]), and PA levels were obtained. Participants were classified as light, moderate, or heavy drinkers based on NIAAA guidelines. Physically active participants reported at least 150 min of moderate-intensity PA, 75 min of vigorous-intensity PA, or a combination per week. A healthier diet was defined as being in the top quartile of HEI. The outcome was liver-related mortality.
RESULTS: During a 12.2-year follow-up, 252 liver-specific deaths were recorded. The average daily alcohol intake increased liver-specific mortality risk (adjusted subdistribution hazard ratio [aSHR]-men: 1.04, 95% CI 1.01-1.06; women: 1.08, 95% CI 1.04-1.12) compared to abstainers. Binge drinking also raised liver mortality risk (aSHR-men: 1.52, 95% CI 1.04-2.29; women: 2.52, 95% CI 1.44-4.41) compared to non-binge drinking. Healthier dietary intake (top quartile of HEI) reduced liver mortality risk among non-heavy (aSHR: 0.35, 95% CI 0.13-0.90), heavy (aSHR: 0.14, 95% CI 0.04-0.82), and binge (aSHR: 0.16, 95% CI 0.06-0.46) drinkers compared to unhealthier diets (lower quartile of HEI). Physically active participants had lower liver mortality risk among non-heavy (aSHR: 0.52, 95% CI 0.28-0.94), heavy (aSHR: 0.64, 95% CI 0.35-0.99), and binge (aSHR: 0.31, 95% CI 0.10-0.88) drinkers. Diets high in vegetables, fruits, whole grains, seafood, plant-based proteins, and unsaturated fats - and low in solid fats, alcohol, and added sugars - were protective. The survival benefits of DQ and PA were substantially greater in women than in men.
CONCLUSION: Healthy eating and increased levels of PA significantly lower the risk of alcohol-attributable liver-related mortality in the US population.
IMPACT AND IMPLICATIONS: This study found that any amount of alcohol intake and binge drinking were associated with an increased risk of liver-related mortality. Adherence to healthy dietary patterns and increased physical activity lower the risk of liver mortality across all drinking patterns, including heavy and binge drinking. Liver survival benefits from both physical activity and diet quality are greater in women than men. A diet rich in vegetables, fruits, grains, seafood, plant-based proteins, and unsaturated fatty acids, combined with a reduced intake of empty calories from solid fats, alcohol, and added sugars, is associated with a lower risk of liver-related mortality. Economically disadvantaged populations are exposed to high-risk alcohol use, unhealthy diet, and physical inactivity, and therefore increased liver mortality.
Concluzii
Limitări
Recomandări clinice
Cuvinte cheie
Referințe
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.