Consumul de carne de vită slabă în dieta mediteraneană nu crește riscul cardiovascular și menține diversitatea microbiomului intestinal

RCT Nivel 1 — RCT
©

Autor: Airinei Camelia 184 vizite

Titlu originalEffect of Varying Quantities of Lean Beef as Part of a Mediterranean-Style Dietary Pattern on Gut Microbiota and Plasma, Fecal, and Urinary Metabolites: A Randomized Crossover Controlled Feeding Trial
JurnalJournal of the American Heart Association
AutoriDiMattia ZS, Zhao J, Hao F, Koshkin S, Bisanz JE et al.
Data publicării7 octombrie 2025
ȚaraSUA
PMID40970516
DOIhttps://doi.org/10.1161/jaha.125.041063
SpecialitateAlergologie și imunologie clinică, Cardiologie, Diabet, Nutriție și Boli metabolice, Gastroenterologie, Laborator de analize, Nutriție și dietetică, Urologie

Prezentare

Un studiu realizat la Pennsylvania State University și publicat în jurnalul Journal of the American Heart Association a analizat relația dintre aportul de carne de vită slabă în cadrul unei diete mediteraneene și nivelul metabolitului TMAO (trimetilamină N-oxid), asociat riscului cardiovascular, la adulți sănătoși.
Deși studiile observaționale au asociat consumul ridicat de carne roșie cu un risc crescut de boală cardiovasculară, aceste concluzii pot fi influențate de factori de confuzie reziduali sau de erori în estimarea aportului alimentar. Dovezile din studiile clinice controlate sugerează că carnea de vită slabă, neprocesată poate fi integrată în modele alimentare sănătoase fără a afecta negativ biomarkerii clasici de risc cardiovascular. Totuși, metabolitul trimetilamină N-oxid (TMAO), derivat din precursori găsiți în alimente de origine animală (colină, carnitină), a fost implicat în ateroscleroză. Rolul dietei generale în modularea TMAO rămâne insuficient înțeles.

Despre studiu

Designul studiului

Acest studiu este o analiză post hoc a unui trial clinic randomizat, controlat, cu design crossover, realizat la Penn State University. Au fost recrutați 30 de participanți adulți sănătoși (vârsta medie 46 ± 12 ani, indice de masă corporală medie 26 ± 3 kg/m²), care au parcurs patru perioade dietetice de câte patru săptămâni, cu o perioadă de washout între ele.

Participanții au primit următoarele diete izocalorice (2000 kcal):

  • MED0,5: dietă mediteraneană cu 14 g carne de vită/zi
  • MED2,5: dietă mediteraneană cu 71 g carne de vită/zi
  • MED5,5: dietă mediteraneană cu 156 g carne de vită/zi
  • AAD: dietă americană tipică cu 71 g carne de vită/zi


Dieta mediteraneană a inclus iaurt grecesc, iar dieta americană iaurt convențional, diferind astfel și în compoziția probiotică.

Analize și tehnici utilizate

  • Microbiomul fecal a fost analizată prin secvențierea genei 16S rRNA.
  • Metaboliții din plasmă, urină și fecale au fost evaluați prin spectrometrie de masă (LC/MS) și rezonanță magnetică nucleară (1H NMR).
  • Diversitatea microbiană a fost analizată atât prin indici alfa (Shannon, diversitate filogenetică), cât și beta (Bray-Curtis, Aitchison).
  • TMAO și metaboliții săi au fost cuantificați prin metode țintite.

Rezultate

Impactul asupra TMAO

  • Concentrațiile plasmatice și urinare de TMAO au fost semnificativ mai mari după dieta AAD comparativ cu dietele MED0,5 și MED2,5 (P < 0,05).
  • Nu s-au observat diferențe semnificative între cele trei niveluri de carne de vită din cadrul dietei MED.
  • Valorile medii ale TMAO au rămas sub pragul clinic de risc cardiovascular (6,2 μM) în toate dietele.

Diversitatea microbiomului

  • Diversitatea microbiomului (indicele Shannon) a fost mai mare după dietele MED0,5 și MED2,5 comparativ cu AAD (P = 0,003–0,005).
  • Structura microbiomului (diversitatea beta) a fost semnificativ diferită între diete, în special între AAD și toate cele trei MED (P < 0,01).
  • Abundența a 14 tipuri microbiene (ASV) a fost modificată de dietă, dintre care două din genul Lacticaseibacillus au fost crescute în toate dietele MED (consistente cu compoziția iaurtului grecesc).

Predicția și variabilitatea TMAO

  • Participanții cu niveluri mari de TMAO au avut o diversitate microbiană mai ridicată (P < 0,05).
  • Compoziția microbiomului nu a prezis TMAO în mod consecvent, sugerând că activitatea funcțională microbiană este mai relevantă decât taxonomia.
  • Abundența enzimatică microbiană estimată nu a fost diferită între diete, însă o enzimă (trimethylamine-corrinoid protein Co-methyltransferase) a fost invers corelată cu TMAO urinar (P = 0,009).

Concluzii

Acest studiu demonstrează că includerea a până la 156 g/zi de carne de vită slabă într-o dietă mediteraneană nu crește nivelurile de TMAO la adulți sănătoși și nu afectează negativ diversitatea microbiomului intestinal. În schimb, dieta tipic americană cu același aport de carne determină creșteri semnificative ale TMAO. Astfel, contextul alimentar general este esențial pentru interpretarea efectelor cărnii roșii asupra sănătății cardiovasculare.

Detalii studiu

Participanți
30
Durată
16 săptămâni
Intervenție
Design crossover controlat: 4 perioade de 4 săptămâni cu perioadă de monitorizare (washout) ≥1 săptămână: MED0,5 (14 g carne/zi), MED2,5 (71 g/zi), MED5,5 (156 g/zi), AAD control (71 g/zi); măsurători TMAO prin RMN și LC/MS
Populație
30 de adulți sănătoși din SUA; studiu de hrănire controlată cu 4 diete într-un design crossover randomizat (Pennsylvania State University)
Endpoint primar
Concentrații de TMAO și precursori (plasmă, urină, fecale) și diversitatea microbiomului intestinal după 4 regimuri mediteraneene cu cantități variabile de carne de vită slabă vs dieta americană medie (AAD)
Efect principal
TMAO plasmatic mai mic în dietele mediteraneene vs AAD (diferență de 1,78-2,04 ori); TMAO urinar redus semnificativ în toate variantele mediteraneene; diversitatea microbiomului intestinal crescută în dietele MED vs AAD
Finanțator
National Cattlemen's Beef Association

Abstract (original)

BACKGROUND: Consumption of trimethylamine N-oxide (TMAO) precursors, such as carnitine found in lean beef, raises circulating TMAO concentrations; however, a healthy dietary pattern may attenuate these effects.

METHODS: This randomized, 4-period crossover, controlled-feeding study investigated the effects of Mediterranean-style (MED) diets (carbohydrate 42%, protein 17%, fat 41%) with 14 (MED0.5; 0.5 oz), 71 (MED2.5; 2.5 oz), and 156 (MED5.5; 5.5 oz) g/day/2000 kcal of lean beef, compared with an average American diet (AAD; carbohydrate 52%, protein 15%, fat 33%; 71 g/day/2000 kcal beef), on gut microbiota composition and plasma, urinary, and fecal metabolites including TMAO and precursor molecules. Thirty generally healthy individuals consumed each diet for 4 weeks with a ≥1-week washout. Fasting blood samples, 24-hour urine samples, and fecal samples were collected at baseline and at the end of each 4-week diet period. Metabolites were measured by proton nuclear magnetic resonance and liquid chromatography/mass spectrometry. Gut microbiota composition was measured using amplicon sequencing of the 16S rRNA gene.

RESULTS: The 3 MED diets increased gut microbiota diversity compared with the AAD. Plasma TMAO was higher following the AAD compared with the MED0.5 (mean fold difference, 1.78 [95% CI, 1.05-3.06]) and MED2.5 (2.04 [95% CI, 1.18-3.52]). Urinary TMAO was higher following the AAD compared with the MED0.5 (1.88 [95% CI, 1.19-2.97]), MED2.5 (2.15 [95% CI, 1.37- 3.39]), and MED5.5 (1.76 [95% CI, 1.12-2.77]).

CONCLUSIONS: Compared with an AAD, inclusion of up to 71 g/day of lean beef in a Mediterranean-style diet increased gut microbiota diversity and lowered TMAO concentrations in healthy adults.

REGISTRATION: URL: https://clinicaltrials.gov; Unique identifier: NCT02723617.

Concluzii

Comparativ cu o dietă americană tipică, includerea a până la 156 g/zi de carne de vită slabă într-o dietă mediteraneană nu crește nivelurile de TMAO și menține diversitatea microbiomului intestinal.

Limitări

Perioadă relativ scurtă (4 săptămâni/dietă); studiu la adulți sănătoși (generalizabilitate limitată la pacienți cu boli cardiometabolice); finanțare din partea industriei cărnii (potențial conflict de interese).

Recomandări clinice

Consumul de carne de vită slabă poate fi integrat în dieta mediteraneană fără a crește riscul cardiovascular legat de TMAO, cu condiția menținerii unui model alimentar echilibrat.

Cuvinte cheie

dieta mediteraneana dieta mediteraneana ketogenica dieta mediteraneana verde microbiomul intestinal microbiomul intestinal in sarcina microbiomul intestinal la copil

Referințe

DiMattia, Z. S., et al. (2025). Effect of Varying Quantities of Lean Beef as Part of a Mediterranean‐Style Dietary Pattern on Gut Microbiota and Plasma, Fecal, and Urinary Metabolites: A Randomized Crossover Controlled Feeding Trial. Journal of the American Heart Association. doi: https://doi.org/10.1161/jaha.125.041063 https://www.ahajournals.org/doi/full/10.1161/JAHA.125.041063 Image by valeria_aksakova on Freepik
Programari cabinete medicale, clinici Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.