Dimensiunile aortice la sportivii de elită: meta-analiză actualizată a 21 studii, 9.464 atleti

Context și importanță clinică

Evaluarea dimensiunilor aortice la sportivii de înaltă performanță reprezintă o provocare clinică importantă în cardiologia sportivă. Aorta sportivilor poate prezenta dimensiuni mai mari decât cea a populației generale ca urmare a adaptărilor fiziologice la antrenamentul de rezistență — un fenomen parte din „inima sportivului" (athlete's heart). Cu toate acestea, dilatația aortică veritabilă (de exemplu, în sindromul Marfan sau bicuspidia aortică) poate fi asociată cu risc de disecție sau ruptură aortică, cu consecințe fatale, inclusiv la sportivi tineri și aparent sănătoși.

Distincția între adaptarea fiziologică și patologia structurală reală este esențială pentru: (1) prevenirea excluderii nejustificate din competiții sportive a sportivilor cu adaptări fiziologice normale; (2) identificarea și protejarea sportivilor cu risc cardiovascular real. Meta-analiza publicată de Carbone Andreina și colaboratorii din Italia în European Journal of Preventive Cardiology oferă cea mai comprehensivă sinteză actualizată a datelor disponibile privind dimensiunile aortice la sportivii de elită.

Metodologie

Meta-analiza a inclus 21 de studii cu un total de:

• 9.464 sportivi de elită — participanți la competiții de nivel național și internațional în diverse sporturi
• 2.637 non-sportivi (controale) — persoane sănătoase cu activitate fizică obișnuită sau sedentare

Înregistrată în baza de date PROSPERO (CRD42024561255), meta-analiza a urmat metodologia PRISMA pentru recenzii sistematice. Principala dimensiune aortică evaluată a fost diametrul sinusului Valsalva (AoSV) — cel mai frecvent utilizat parametru în evaluarea riscului de disecție aortică la sportivi. Analiza comparativă a inclus atât valorile absolute (mm) cât și valorile normalizate la suprafața corporală (BSA — Body Surface Area), în mm/m².

Tipurile de sport reprezentate includ sporturi de rezistență (ciclism, triatlon, rowing), sporturi mixte (fotbal, baschet, hochei) și sporturi de forță (haltere, arte marțiale). Dimensiunile aortice au fost măsurate prin ecocardiografie conform protocoalelor standardizate.

Rezultate principale

Valorile absolute — diferențe semnificative

Analiza valorilor absolute ale diametrului aortic la sinusul Valsalva (AoSV) a demonstrat că sportivii de elită prezintă dimensiuni aortice semnificativ mai mari față de non-sportivi. Această diferență este consistentă și reproductibilă prin studiile incluse, confirmând că sportul de înaltă performanță induce adaptări structurale ale aortei, parte din remodelarea cardio-vasculară generală asociată antrenamentului.

Mecanismele prin care antrenamentul fizic intens induce dilatarea aortică includ:

• Creșteri repetate ale debitului cardiac în timpul efortului — ejecția unui volum mare de sânge pe unitate de timp solicită mecanic peretele aortic
• Hipertrofia ventriculară stângă excentrică — volumele mai mari de umplere și ejecție transmit presiuni mai ridicate la rădăcina aortei
• Modificări în proprietățile peretelui aortic — remodelarea matricei extracelulare și modificări în elasticitatea aortei ca răspuns la solicitarea mecanică cronică
• Stimularea neuroendocrină — efecte ale catecolaminelor și hormonului de creștere asupra matricei extracelulare aortice

Valorile normalizate la BSA — diferențe absente

Aspectul critic al studiului: după normalizarea diametrelor aortice la suprafața corporală (BSA), diferența dintre sportivi și non-sportivi dispare complet. Aceasta înseamnă că dimensiunile aortice mai mari la sportivi reflectă în principal suprafața corporală mai mare a acestora (indusă de masa musculară și dimensiunile corporale mai mari la sportivii de elită) — nu o dilatație patologică veritabilă a aortei.

Această constatare are implicații clinice majore:

• Un sportiv cu AoSV de 42 mm (potențial borderline în valori absolute) poate fi complet normal dacă BSA sa este de 2,2 m² → AoSV/BSA = 19,1 mm/m² (valoare normală)
• Același diametru de 42 mm la un non-sportiv cu BSA de 1,8 m² → 23,3 mm/m² (valoare ridicată, investigație suplimentară necesară)

Context clinic — valorile de referință aortice la sportivi

Evaluarea dimensiunilor aortice la sportivi necesită cunoașterea valorilor de referință specifice acestei populații și aplicarea normalizării corecte. Principalele repere clinice:

Praguri de îngrijorare clinică

• AoSV >40 mm la bărbați sau >36 mm la femei — praguri tradiționale pentru investigație suplimentară la sportivi
• AoSV/BSA >20 mm/m² la bărbați sau >22 mm/m² la femei — praguri normalizate
• AoSV indexat la înălțime — o altă metodă de normalizare cu valori de referință specifice
• Rata de creștere anuală >3 mm la urmărire ecocardiografică serială — semn de alarmă indiferent de valoarea absolută

Contexte cu risc crescut

• Sindromul Marfan și alte boli ale țesutului conjunctiv — dilatație progresivă, necesită screennig sistematic
• Bicuspidia aortică — frecventă la 1–2% din populația generală, asociată cu dilatație aortică accelerată
• Aortopatia atletică — dezbatere continuă privind existența unui fenotip specific cu risc crescut

Implicații pentru practica sportivă și cardiologia preventivă

Rezultatele acestei meta-analize au consecințe practice directe pentru:

• Screening-ul pre-participare: valorile absolute ale AoSV trebuie interpretate întotdeauna în raport cu BSA la sportivi; criteriile absolute fără normalizare pot duce la excluderi nejustificate din competiții
• Protocoalele ecocardiografice: calculul și raportarea indexată la BSA ar trebui standardizate în evaluarea cardiovasculară a sportivilor de elită
• Ghidurile de eligibilitate pentru sportul de competiție: actualizarea criteriilor existente (ESC, ACC/AHA) cu integrarea normalizării la BSA ca standard obligatoriu
• Decizia de restricție competițională: un diametru aortic mare în valori absolute, dar normal după normalizare la BSA, nu justifică restricția activității sportive în absența altor factori de risc

Studiul subliniază că adaptările cardiovasculare ale sportivilor de elită sunt în mare parte dimensionale (corp mai mare → inimă și aortă mai mari) și nu patologice. O abordare clinică riguroasă trebuie să distingă între remodelarea fiziologică, predictibilă și reversibilă, și patologia structurală reală.

Limitări

• Heterogenitate semnificativă între studii privind tipul de sport, nivelul de competiție și metodologia de măsurare ecocardiografică
• Lipsa uniformizării protocoalelor de măsurare AoSV (leading edge vs inner edge, sistolă vs diastolă)
• Număr limitat de studii cu urmărire longitudinală — datele privind modificările aortice în timp la sportivi sunt insuficiente
• Subreprezentarea sportivelor de sex feminin și a sportivilor din anumite sporturi sau origini etnice
• Nu evaluează riscul absolut de eveniment aortic (disecție, ruptură) la sportivii cu dimensiuni aortice la limita superioară

Concluzii

Diametrele aortice absolute sunt mai mari la sportivii de elită față de non-sportivi, dar această diferență dispare complet după normalizarea la suprafața corporală. Studiul confirmă că dilatația aortică aparentă la sportivi este în principal o adaptare dimensională fiziologică, nu o patologie structurală. Normalizarea corectă a dimensiunilor aortice la BSA este esențială în evaluarea clinică a sportivilor pentru a preveni supradiagnosticul și excluderile nejustificate din competiții sportive.

Normalizarea la BSA este obligatorie în evaluarea dimensiunilor aortice la sportivi; valorile absolute fără normalizare pot duce la excluderi nejustificate din competiții

[1] Carbone A et al. Aortic dimension in elite athletes: updated systematic review and meta-analysis. Eur J Prev Cardiol, 2026. https://doi.org/10.1093/eurjpc/zwae385 [2] Pelliccia A et al. 2020 ESC Guidelines on sports cardiology and exercise in patients with cardiovascular disease. Eur Heart J, 2021. https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehaa605 [3] Boraita A et al. Reference Values of Aortic Root in Male and Female White Elite Athletes According to Sport. Circ Cardiovasc Imaging, 2016. https://doi.org/10.1161/CIRCIMAGING.116.005292 [4] D'Andrea A et al. Left and right ventricular morphology and function in top-level athletes. Eur J Echocardiogr, 2010. https://doi.org/10.1093/ejechocard/jeq012 [5] Maron BJ et al. Eligibility and Disqualification Recommendations for Competitive Athletes With Cardiovascular Abnormalities. Circulation, 2015. https://doi.org/10.1161/CIR.0000000000000236 [6] Bernhardt DT et al. Sports medicine for competitive athletes: a case-based update. Curr Sports Med Rep, 2019. [7] Galderisi M et al. Standardization of adult transthoracic echocardiography reporting in agreement with recent chamber quantification guidelines. Eur Heart J Cardiovasc Imaging, 2017. https://doi.org/10.1093/ehjci/jew244