Dintre cei patru bunici, un studiu a arătat care are cel mai profund impact asupra nepoților

Stresul fizic și social din primii ani de viață, inclusiv perioada intrauterină, are un impact profund asupra dezvoltării și sănătății ulterioare a indivizilor, atât la oameni cât și la alte specii. În cazul oamenilor, unde reproducerea cooperativă are rădăcini evolutive importante, s-a emis ipoteza că implicarea bunicilor, în special a bunicilor materni, poate amortiza efectele negative ale acestor experiențe timpurii adverse. Studiul realizat la Universitatea din Turku, Finlanda își propune să evalueze, folosind metode cauzale moderne, dacă și cum investiția bunicii materne protejează copiii de consecințele psihologice ale expunerii la adversități multiple în copilărie.
În populațiile tradiționale, prezența bunicilor, mai ales a bunicilor materne, a fost asociată frecvent cu supraviețuirea crescută a nepoților. Factorii genetici (certitudinea maternității) și strategiile reproductive diferențiate ale femeilor susțin ideea că bunica maternă investește mai mult și mai consistent în nepoți, comparativ cu ceilalți bunici.

Deși multe studii contemporane au găsit rezultate mixte privind influența bunicilor asupra bunăstării copiilor, unele dovezi sugerează că în contexte de stres familial, investiția bunicilor - în special a bunicilor materne - ar putea juca un rol protector. Totuși, majoritatea studiilor anterioare au analizat doar un număr limitat de adversități și au utilizat modele statistice neadecvate pentru inferențe cauzale.

Despre studiu

Metodologie

Cercetarea a utilizat date din sondajul „Involved Grandparenting and Child Well-Being 2007”, bazat pe un eșantion reprezentativ de adolescenți din Anglia și Țara Galilor (vârste 11-16 ani). Analiza a inclus doar copiii care aveau cel puțin un bunic viu și care nu locuiau în gospodării extinse.

Au fost evaluate:

• Problemele emoționale și comportamentale ale copiilor folosind chestionarul Strengths and Difficulties Questionnaire (SDQ).
• Experiențele adverse timpurii (AELEs), un indice compus din 8 evenimente severe precum deces în familie, divorț parental sau sărăcie.
• Investiția bunicilor, măsurată prin frecvența vizitelor, îngrijire directă, sprijin emoțional și financiar.

Pentru a evita limitările modelelor obișnuite de regresie, studiul a aplicat regresie cu variabile instrumentale în cadrul modelării structurale bayesiene, folosind distanța de locuire între copil și bunic ca instrument pentru investiția bunicului.

Analiza

Modelele au fost rulate separat pentru fiecare tip de bunic:

• Bunica maternă (MGM)
• Bunicul matern (MGF)
• Bunica paternă (PGM)
• Bunicul patern (PGF)

S-a investigat dacă investiția fiecărui tip de bunic moderează relația dintre numărul experiențelor adverse și scorul SDQ (problemele emoționale și comportamentale).

Rezultate

Principala constatare a fost că doar investiția bunicii materne a moderat efectele negative ale experiențelor adverse:

• Cu un nivel minim de investiție din partea bunicii materne, fiecare experiență adversă creștea scorul SDQ cu aproximativ 4,5 puncte.
• La nivelul maxim de investiție, fiecare experiență adversă creștea scorul SDQ doar cu aproximativ 2 puncte.

Astfel, investiția bunicii materne a redus la jumătate impactul adversităților asupra problemelor emoționale și comportamentale ale copilului.

Pentru ceilalți bunici (bunicul matern, bunica paternă, bunicul patern), nu s-au identificat efecte semnificative.

Analiza suplimentară a confirmat validitatea instrumentelor utilizate și a arătat că doar relația bunicii materne cu nepotul avea semnificație cauzală detectabilă.

Interpretarea rezultatelor

Aceste rezultate susțin ipoteza bunicii materne, conform căreia longevitatea femeilor ar putea avea o bază evolutivă legată de sprijinirea nepoților. Deși investiția bunicii materne nu a eliminat complet efectele negative ale adversităților, ea a reprezentat un factor de protecție important.

Explicațiile posibile pentru această asociere includ:

• Certitudinea genetică mai mare pentru bunicile materne.
• Strategiile reproductive ale femeilor, care favorizează investiția în descendență.
• Continuitatea și reziliența implicării bunicilor materne chiar și în fața multiplelor dificultăți familiale.

Limitările studiului includ:

• Lipsa măsurării directe a traumei parentale sau a altor posibili factori confuzivi.
• Posibilul bias de selecție, deoarece au fost incluși doar copiii cu cel puțin un bunic viu.
• Necesitatea replicării rezultatelor în alte contexte culturale și socioeconomice.

Puncte forte:

• Aplicarea unui design cauzal solid (instrumental variable regression).
• Utilizarea unui indice cumulativ de experiențe adverse.

Concluzie

Studiul oferă cea mai solidă dovadă de până acum că investiția bunicii materne poate proteja copiii de efectele negative ale adversităților timpurii, reducând semnificativ problemele emoționale și comportamentale. Aceste rezultate consolidează teoriile evolutive privind rolul bunicii materne și subliniază importanța sprijinului familial extins în promovarea sănătății mintale a copiilor, chiar și în societățile contemporane prospere.

Viitoare direcții includ evaluarea impactului pe termen lung asupra sănătății și reproducerii adulților care au beneficiat de suportul bunicii materne și extinderea cercetărilor în alte contexte culturale.

Recunoașterea rolului protector al bunicii materne în contextul sprijinului familial pentru copiii expuși la adversități

Helle S, Tanskanen AO, Coall DA, Perry G, Daly M, Danielsbacka M. Investment by maternal grandmother buffers children against the impacts of adverse early life experiences. Sci Rep. 2024;14(1):6815. doi:10.1038/s41598-024-56760-5. PMID: 38514748. PMCID: PMC10957867.