Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China

Un studiu realizat la Peking University și publicat în revista JAMA Network Open a analizat relația dintre durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență, utilizând date reprezentative național din China. Cercetarea arată că asocierea dintre alăptare și cogniție devine evidentă doar după ajustarea pentru factorii socioeconomici.

Idei principale

• Alăptarea este asociată cu beneficii nutriționale și de dezvoltare neurologică.
• Relația cu performanța cognitivă este inconsistentă în literatura existentă.
• Factorii socioeconomici reprezintă un confounder major.
• În China, alăptarea mai îndelungată este mai frecventă la familiile cu statut socio-economic scăzut.
• După ajustarea pentru acești factori, alăptarea >6 luni se asociază cu performanțe cognitive mai bune.
• Efectele sunt modeste individual, dar relevante la nivel populațional.

Context

Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață și continuarea acesteia până la cel puțin 2 ani. În ciuda acestor recomandări, ratele de alăptare rămân sub nivelurile optime la nivel global.

Interpretarea relației dintre alăptare și dezvoltarea cognitivă este complicată de influența factorilor socioeconomici. În țările dezvoltate, alăptarea este mai frecventă în rândul familiilor cu statut socio-economic ridicat, ceea ce poate supraestima beneficiile reale asupra cogniției. În schimb, în China, distribuția este inversă, oferind un context unic pentru analiză.

Despre studiu

Studiul a utilizat date din China Family Panel Studies, un studiu longitudinal național care include aproximativ 16.000 de gospodării. Analiza a inclus 5.436 de adolescenți cu vârsta medie de 12,03 ani, evaluați între 2010 și 2018.

Durata alăptării a fost raportată retrospectiv și clasificată în două categorii: ≤6 luni și >6 luni. Performanța cognitivă a fost evaluată prin teste standardizate de matematică (scor 0–24) și recunoaștere a cuvintelor (scor 0–34), convertite în scoruri standardizate z pentru comparabilitate.

Modelele statistice au inclus ajustări progresive pentru factori individuali, familiali și socioeconomici, precum educația parentală și venitul gospodăriei.

Rezultate

Caracteristicile populației

Din totalul participanților, 86,2% au fost alăptați mai mult de 6 luni. Aceștia proveneau mai frecvent din medii rurale, cu venituri mai mici și nivel educațional parental redus, confirmând distribuția socio-economică inversă a alăptării în China.

Tendințe temporale

Durata medie a alăptării a scăzut semnificativ între cohortele născute în 1995–1998 și 2007–2009:

• De la 14,11 luni la 11,56 luni (P < 0,001)

Această scădere a fost observată în toate categoriile socioeconomice, probabil influențată de urbanizare, creșterea participării femeilor pe piața muncii și expansiunea formulelor de lapte.

 

Asocierea cu performanța cognitivă

Analize continue (scoruri z)

• Fără ajustare: nicio asociere semnificativă
• După ajustare completă (inclusiv SES):
• Matematică: β = 0,14 (interval de încredere 95%: 0,05–0,22)
• Recunoaștere cuvinte: β = 0,12 (interval de încredere 95%: 0,02–0,21)

Performanță cognitivă scăzută

• Matematică: raport de șanse = 0,65 (interval de încredere 95%: 0,48–0,88)
• Recunoaștere cuvinte: raport de șanse = 0,64 (interval de încredere 95%: 0,47–0,87)

Alăptarea peste 6 luni a fost asociată cu un risc mai redus de performanță cognitivă scăzută.

Analiza non-liniară

Asocierile nu au fost strict liniare. Cele mai favorabile rezultate au fost observate pentru durate de alăptare între 6 și 12 luni, cu o tendință de plafonare ulterior.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatele sugerează că alăptarea prelungită este asociată cu performanțe cognitive mai bune, însă această relație devine vizibilă doar după controlul riguros al factorilor socioeconomici. Spre deosebire de studiile din țările occidentale, unde ajustarea reduce efectele, în acest context ajustarea le amplifică, reflectând distribuția diferită a alăptării.

Diferențele observate (0,1–0,2 deviații standard) sunt modeste la nivel individual, dar pot avea impact semnificativ la nivel populațional, influențând capitalul uman și performanța educațională.

Limitări

• Design observațional – nu permite inferență cauzală
• Posibil confounding rezidual
• Date retrospective privind alăptarea
• Lipsa diferențierii între alăptare exclusivă și mixtă
• Absența datelor detaliate privind alimentația complementară

Concluzii

Durata alăptării peste 6 luni se asociază cu performanțe cognitive mai bune în adolescență după ajustarea pentru factorii socioeconomici. Deși efectele sunt moderate, acestea susțin importanța promovării alăptării ca intervenție de sănătate publică cu potențial impact pe termen lung asupra dezvoltării cognitive.

Promovarea alăptării ca intervenție de sănătate publică pentru susținerea dezvoltării cognitive pe termen lung.

Tang, X., Qiu, Y., Qin, Z., Yang, X., Luo, J., Hong, J., Guo, Y., Zhang, N., Lyu, S., Hu, R., Peng, X., & He, W. (2026). Breastfeeding duration and cognitive performance among youths. JAMA Network Open. 9(4). DOI: 10.1001/jamanetworkopen.2026.8725 https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2848106