Exercițiile fizice pot crește șansele de renunțare la fumat și reduc pofta de nicotină

Un studiu realizat pe baza a 59 de studii clinice randomizate și publicat în revista Journal of Sport and Health Science a analizat rezultatele clinice ale exercițiilor fizice asupra renunțării la fumat și reducerii poftelor de nicotină la adulți. Cercetarea demonstrează că activitatea fizică, în special exercițiile aerobice de intensitate moderată sau ridicată, poate îmbunătăți modest ratele de abstinență tabagică și reduce semnificativ pofta acută de nicotină.

Idei principale

• Meta-analiza a inclus 59 de studii clinice randomizate și peste 9.000 de participanți.
• Exercițiile fizice au crescut cu 15% probabilitatea de abstinență continuă de la fumat.
• Abstinența pe termen scurt (7 zile) a fost cu 21% mai frecventă în grupurile care au făcut exerciții.
• Participanții care au făcut activitate fizică au fumat în medie cu aproximativ 2 țigări mai puțin pe zi.
• Ședințele scurte de exerciții, de 5–30 de minute, au redus rapid pofta de nicotină.
• Exercițiile de intensitate mare au avut cele mai puternice efecte asupra reducerii dorinței.
• Niciun studiu inclus nu a analizat efectele exercițiului fizic asupra renunțării la vaping sau țigări electronice.

Context

Fumatul rămâne principala cauză prevenibilă de boală și mortalitate prematură la nivel mondial, fiind responsabil pentru aproximativ 8 milioane de decese anual și costuri economice estimate la 1,4 trilioane de dolari. Deși prevalența globală a fumatului a scăzut în ultimele decenii, milioane de persoane continuă să fumeze zilnic, iar succesul renunțării pe termen lung rămâne redus.

Tratamentele standard pentru renunțarea la fumat includ consilierea comportamentală și terapiile medicamentoase, precum terapia de substituție nicotinică, bupropionul sau vareniclina. Aceste metode pot dubla sau tripla șansele de succes comparativ cu lipsa intervenției, însă în practica reală mai puțin de 20% dintre fumători reușesc să rămână abstinenți după 12 luni.

Efectele adverse ale medicației, costurile, accesul limitat la servicii specializate și recăderile frecvente determină necesitatea unor strategii suplimentare, accesibile și ușor de implementat. În acest context, exercițiile fizice au atras interesul cercetătorilor deoarece pot reduce temporar pofta de nicotină, simptomele de sevraj și stările afective negative.

Mai multe mecanisme biologice ar putea explica aceste efecte, inclusiv creșterea temporară a neurotransmisiei dopaminergice și serotoninergice, stimularea eliberării de opioide endogene și reducerea nivelului de cortizol. Activitatea fizică poate contribui și la reducerea creșterii în greutate după renunțarea la fumat, îmbunătățirea somnului și reducerea anxietății sau depresiei.

Despre studiu

Această revizuire sistematică și meta-analiză a fost înregistrată prospectiv în registrul PROSPERO și a respectat recomandările PRISMA pentru raportarea studiilor de acest tip.

Cercetătorii au efectuat căutări în 11 baze de date științifice, inclusiv MEDLINE, Embase, PsycINFO, Scopus și Web of Science, incluzând studii publicate până la 28 martie 2025.

Au fost incluse exclusiv studii clinice randomizate realizate la adulți cu vârsta de peste 18 ani. Intervențiile analizate au inclus:

Tipuri de intervenții

• exerciții aerobice;
• antrenamente de rezistență;
• antrenamente intervalice de intensitate mare (HIIT);
• yoga;
• mers pe jos;
• programe integrate de activitate fizică;
• exerciții izometrice.

Au fost analizate atât efectele acute ale unei singure sesiuni de exerciții, cât și efectele programelor regulate de antrenament.

În total, au fost identificate 6436 de rezultate în bazele de date, dintre care 59 de studii au îndeplinit criteriile de includere. Dintre acestea:

• 16 studii au evaluat efectele unei singure sesiuni de exercițiu asupra poftelor de nicotină;
• 43 de studii au analizat efectele antrenamentelor regulate asupra renunțării la fumat.

Numărul total al participanților a fost de 9083 persoane:

• 535 în studiile cu efecte acute;
• 8548 în studiile de antrenament.

Majoritatea participanților erau fumători zilnici, consumând între 10 și 30 de țigări pe zi.

Unele studii au inclus populații vulnerabile, precum:

• persoane cu depresie;
• persoane cu anxietate;
• pacienți cu boli psihice severe;
• persoane cu consum concomitent de substanțe;
• femei însărcinate;
• populații defavorizate.

Rezultate

Creșterea ratelor de abstinență tabagică

Analiza combinată a 23 de studii clinice randomizate, care au inclus 5512 participanți, a arătat că exercițiile fizice au crescut cu 15% probabilitatea de abstinență continuă comparativ cu grupurile de control.

Raportul de risc (RR) a fost de 1,15 (interval de încredere 95%: 1,01–1,32), diferența fiind semnificativă statistic (p = 0,04).

În ceea ce privește abstinența de 7 zile, analiza a 18 studii și 4.455 participanți a evidențiat o creștere cu 21% a șanselor de abstinență în grupurile care au făcut exerciții fizice (RR = 1,21; IC95%: 1,03–1,43; p = 0,02).

Reducerea numărului de țigări fumate

Opt studii care au inclus 1.246 participanți au evaluat efectul exercițiului asupra consumului zilnic de țigări.

Rezultatele au arătat că persoanele care au făcut activitate fizică au redus consumul cu aproximativ 2,12 țigări pe zi comparativ cu grupurile de control (IC95%: −3,30 până la −0,93; p < 0,01).

Reducerea poftelor acute de nicotină

Una dintre cele mai consistente observații ale meta-analizei a fost reducerea rapidă a dorinței după exerciții fizice.

Analiza a 10 studii a arătat că o singură sesiune de exercițiu a produs o reducere moderată până la mare a poftelor de nicotină imediat după activitate (diferența medie standardizată = −0,88; IC95%: −1,27 până la −0,50; p < 0,01).

Efectele au persistat:

• la 10 minute după exercițiu: diferența medie standardizată = −0,80;
• la 20 minute: diferența medie standardizată = −0,57;
• la 30 minute: diferența medie standardizată = −0,52.

Aceste rezultate sugerează că perioade scurte de activitate fizică pot fi utilizate strategic pentru controlul poftelor intense în timpul tentativelor de renunțare la fumat.

Importanța intensității exercițiului

Analizele pe subgrupuri au arătat că intensitatea exercițiului influențează semnificativ efectele asupra dorinței.

Exercițiile de intensitate mare au produs cele mai importante reduceri ale poftelor de nicotină (diferența medie standardizată = −1,60), urmate de exercițiile de intensitate moderată (diferența medie standardizată = −1,24).

În schimb, exercițiile de intensitate redusă au avut efecte mici și nesemnificative statistic.

Tipurile de exerciții cu cele mai bune rezultate

Exercițiile aerobice au fost asociate cel mai constant cu îmbunătățirea abstinenței tabagice. Activitățile utilizate frecvent au inclus:

• mersul alert;
• alergarea;
• ciclismul;
• antrenamentele pe bandă;
• antrenamentele cardio supravegheate.

Programele cu 1–2 sesiuni pe săptămână au avut rezultate mai bune decât intervențiile foarte frecvente.

Lipsa datelor privind vapingul

Un aspect important evidențiat de autori este lipsa completă a studiilor care să analizeze efectele exercițiului fizic asupra renunțării la țigările electronice sau vaping.

Având în vedere creșterea rapidă a utilizării țigărilor electronice și fenomenul de consum dual, cercetătorii consideră că aceasta reprezintă o lacună majoră în literatura științifică actuală.

Concluzii

Această meta-analiză amplă sugerează că exercițiile fizice reprezintă o strategie comportamentală sigură, accesibilă și scalabilă pentru sprijinirea renunțării la fumat.

Deși efectele asupra abstinenței pe termen lung sunt moderate, activitatea fizică reduce semnificativ consumul de țigări și pofta acută de nicotină, în special atunci când exercițiile sunt aerobice și efectuate la intensitate moderată sau mare.

Sesiunile scurte, de doar 5–30 de minute, pot avea efecte rapide asupra dorinței și pot fi integrate ușor în strategiile de renunțare la fumat.

Autorii consideră că integrarea exercițiului fizic în programele standard de renunțare la fumat ar putea îmbunătăți succesul tentativelor de abstinență și reduce impactul bolilor asociate consumului de tutun.

Integrarea exercițiilor aerobice de intensitate moderată sau mare (5-30 minute) în programele standard de renunțare la fumat.

Singh, B., et al. (2026) Exercise-based interventions for smoking cessation: A systematic review and meta-analysis. Journal of Sport and Health Science. DOI: 10.1016/j.jshs.2026.101138. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2095254626000190?via%3Dihub Imaginea autorilor