Existența unei strategii de gestionare a stresului se asociază cu incidență mai mică a hipertensiunii arteriale la adulții japonezi
Autor: Airinei Camelia 245 vizite
Prezentare
Studiu de cohortă prospectivă din Japonia, parte a studiului Circulatory Risk in Communities Study (CIRCS), publicat în Hypertension Research pe 22 mai 2026. La 3.668 de adulți japonezi urmăriți timp de 8 ani, disponibilitatea unei strategii personale de gestionare a stresului s-a asociat cu un risc cu 67–79% mai mic de a dezvolta hipertensiune arterială față de persoanele fără o astfel de strategie, independent de nivelul de stres perceput.
Rezumat
- 3.668 de participanți (1.359 bărbați, 2.309 femei), 40–74 ani, urmărire 2010–2018
- Femei cu strategie de coping: OR 0,21 (IC 95%: 0,11–0,38; p<0,001)
- Bărbați cu strategie de coping: OR 0,33 (IC 95%: 0,18–0,60; p<0,001)
- Asocierea a persistat pe toată durata urmăririi pentru ambele sexe
- Excepție: bărbații cu stres ridicat — asocierea nu a atins semnificația statistică
Context
Hipertensiunea arterială afectează peste 1,3 miliarde de adulți la nivel global și este principalul factor de risc modificabil pentru accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic și insuficiența renală cronică. Deși factorii de risc clasici (obezitate, sedentarism, consum de sare) sunt bine documentați, rolul stresului psihosocial și al strategiilor de gestionare a stresului în prevenția hipertensiunii rămâne insuficient studiat în studii longitudinale de mari dimensiuni.
Datele transversale sugerau o legătură între stres și hipertensiune, dar nu puteau clarifica direcția cauzalității. Studiul CIRCS, prin designul său prospectiv cu evaluări anuale repetate pe 8 ani, a permis analiza longitudinală a acestei relații.
Metodologie
Studiu de cohortă prospectivă inclus în Circulatory Risk in Communities Study (CIRCS), cu 3.668 de participanți (1.359 bărbați și 2.309 femei), cu vârste cuprinse între 40 și 74 de ani, din 3 zone rurale din Japonia. Nivelul de stres, prezența unei strategii de gestionare a stresului și statusul tensional au fost evaluate anual între 2010 și 2018. S-au utilizat modele liniare generalizate mixte pentru a examina asocierile longitudinale, cu ajustare pentru factori de confuzie potențiali. Analizele au fost stratificate pe sex.
Rezultate
Efectul la femei
La femei, disponibilitatea unei strategii de coping s-a asociat puternic cu o incidență mai mică a hipertensiunii: OR 0,21 (IC 95%: 0,11–0,38; p<0,001) la evaluarea de referință, iar această asociere a persistat semnificativ pe toată durata urmăririi de 8 ani. Aceasta corespunde unei reduceri de 79% a probabilității de hipertensiune față de femeile fără strategie de coping.
Efectul la bărbați
La bărbați, asocierea a fost de asemenea semnificativă: OR 0,33 (IC 95%: 0,18–0,60; p<0,001), reprezentând o reducere de 67% a riscului față de bărbații fără strategie de coping. Asocierea a persistat pe durata urmăririi, cu o excepție notabilă: la bărbații cu nivel ridicat de stres, asocierea nu a atins semnificația statistică, sugerând că intensitatea stresului poate modifica relația.
Rezumat comparativ
Efectul protector al strategiei de coping a fost mai pronunțat la femei (OR 0,21) față de bărbați (OR 0,33), dar semnificativ clinic la ambele sexe. Nivelul de stres per se nu s-a asociat consistent cu incidența hipertensiunii în absența ajustării pentru strategia de coping.
Concluzii
Disponibilitatea unei strategii personale de gestionare a stresului se asociază cu un risc semnificativ mai mic de hipertensiune arterială la adulți de ambele sexe, independent de nivelul de stres. Aceste date susțin integrarea intervențiilor de management al stresului în programele de prevenție a hipertensiunii arteriale la nivel populațional.
Detalii studiu
Abstract (original)
METHODS: A prospective cohort study, a part of the Circulatory Risk in Communities Study, included 3668 participants (1359 men and 2309 women), aged 40-74 years, from three rural areas in Japan. Stress levels, the presence of a stress-coping strategy, and hypertension status were assessed annually from 2010 to 2018. Generalized linear mixed models were used to examine longitudinal associations of stress levels and stress-coping strategies with the incidence of hypertension, adjusting for potential confounding factors. Separate models were fitted to explore sex-specific associations.
RESULTS: The presence of a stress-coping strategy was significantly associated with a lower incidence of hypertension at baseline in both women (OR = 0.21 and 95% confidence interval (CI): 0.11 to 0.38, p < 0.001) and men (OR = 0.33, 95% CI: 0.18 to 0.60, p < 0.001). This association persisted throughout the follow-up period for both sexes, although the association was not significant in men with high stress.
CONCLUSIONS: Having a stress-coping strategy was associated with a lower incidence of hypertension in both sexes. These findings highlight the potential role of coping strategies in hypertension prevention.
Concluzii
Cuvinte cheie
Referințe
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.