Impactul orelor de început ale antrenamentelor asupra somnului la sportivii universitari

Un studiu realizat la The Ohio State University și publicat în noiembrie 2025 analizează modul în care intervalele orare ale blocurilor de antrenament influențează caracteristicile obiective ale somnului la sportivii universitari. Cercetarea se bazează pe o bază de date extinsă, colectată între anii 2019 și 2024, folosind dispozitive purtabile validate pentru monitorizarea somnului.

Context

Somnul are un rol esențial în menținerea sănătății, a performanței fizice și a capacității de recuperare la sportivi. Sportivii universitari se confruntă frecvent cu provocări suplimentare – program academic încărcat, deplasări, antrenamente intense și competiții – care pot perturba ritmul circadian și pot limita timpul total de odihnă. Studiile anterioare au arătat că mulți sportivi universitari dorm insuficient, iar o proporție semnificativă raportează mai puțin de 7 ore de somn pe noapte în perioadele academice.

Cercetările precedente au indicat asocierea dintre antrenamentele de dimineață și scăderea duratei totale de somn, creșterea latenței de adormire sau reducerea calității percepute a somnului. Totuși, aceste date proveneau în mare parte din auto-raportări sau perioade scurte de monitorizare, uneori cu eșantioane mici. De asemenea, somnul auto-raportat este frecvent supraestimat, ducând la o subevaluare a efectelor antrenamentelor matinale asupra somnului real. Studiul actual depășește aceste limitări printr-o analiză obiectivă, pe scară largă, utilizând un dispozitiv validat medical.

Despre studiul actual

Designul și metodologia studiului

Studiul este unul observațional, retrospectiv, cu analiză longitudinală, bazându-se pe date colectate între anii 2019 și 2024. A inclus 359 de sportivi universitari (178 femei și 181 bărbați) din 15 echipe universitare diferite, cu un total de 27.576 de înregistrări nocturne validate de somn. Au fost folosite dispozitive Ōura Ring Generation 3, cunoscute pentru acuratețea înregistrării stării de somn versus stare de veghe și a parametrilor cardiovasculari nocturni.

Echipamentele utilizate înregistrează:

• timpul în pat,

• timpul total de somn,

• eficiența somnului (procent),

• latența de adormire,

• variabilitatea ritmului cardiac (rMSSD),

• ritmul cardiac în repaus.

Blocurile de antrenament furnizate de departamentul sportiv au fost încadrate în trei categorii:

• dimineața devreme – ora de start ≤ 8:00,

• dimineața – după 8:00 și până înainte de 12:00,

• după-amiaza – între 12:00 și 16:00.

În analiza statistică au fost utilizate teste ANOVA 3 × 2 (bloc orar × sex biologic) sau testul Kruskal–Wallis pentru date nenormale, urmate de comparații post hoc (Tukey HSD sau Dunn cu corecție Bonferroni). Efectele au fost cuantificate prin Cohen’s d și eta-squared, cu interpretarea standardizată a mărimii efectului.

Participanți

Repartizarea sportivilor a fost următoarea:

• dimineața devreme: 40 femei, 48 bărbați,

• dimineața: 67 femei, 75 bărbați,

• după-amiaza: 71 femei, 58 bărbați.

Vârsta medie a fost cuprinsă între 19,9 și 22,2 ani, variind ușor pe grupe.

Parametrii analizați

Studiul s-a concentrat atât asupra cantității somnului, cât și asupra calității somnului, dar și a fiziologiei cardiovasculare nocturne. Metodele utilizate pentru filtrarea datelor au exclus înregistrările cu peste 10% valori lipsă ale ritmului cardiac sau sportivii cu complianță scăzută (purtare <20 de nopți din ultimele 30).

Rezultate

Cantitatea somnului

• A existat un efect semnificativ al orei de început a antrenamentului și al sexului asupra timpului total de somn și al timpului în pat (p < 0.001).

• Latențele de interacțiune între sex și blocul orar au fost, de asemenea, semnificative (p < 0.05).

Diferențe cheie:

• Timpul total de somn a fost semnificativ redus în grupa dimineața devreme față de grupa dimineața, atât la bărbați (p < 0.001, d = −0.69), cât și la femei (p < 0.05, d = −0.64).

• Bărbații nu au atins în medie recomandarea minimă de 7 ore în niciuna dintre grupele orare.

• Timpul în pat și timpul total de somn au fost mai mici la bărbați decât la femei (p < 0.001, d = 0.98).

• La bărbați, grupa dimineața a prezentat durate semnificativ mai mici decât grupa după-amiaza (p < 0.05).

Calitatea somnului

S-au observat diferențe semnificative atât pentru eficiența somnului, cât și pentru latența de adormire:

• Eficiența somnului a fost semnificativ redusă la sportivii din grupa dimineața devreme comparativ cu grupele dimineața (p < 0.001, η2 = −0.17) și după-amiaza (p < 0.001, η2 = −0.04), în special la bărbați.

• Latența de adormire a fost semnificativ crescută în grupa dimineața devreme față de celelalte două grupe (p < 0.001).

• Femeile au avut latențe de adormire mai mici și eficiență a somnului mai mare decât bărbații în toate grupele orare (p < 0.001).

Bedtime-ul a variat clar în funcție de blocul de antrenament:

• sportivii din grupa dimineața devreme au mers la culcare mult mai devreme decât cei din grupele dimineața și după-amiaza (p < 0.001).

• bărbații au mers constant la culcare mai târziu decât femeile (p < 0.001).

Fiziologia cardiovasculară nocturnă

• Ritmul cardiac în repaus a prezentat diferențe semnificative în funcție de blocul orar și sex (p < 0.001).

• Sportivii din grupele dimineața devreme și dimineața au avut ritm cardiac în repaus mai scăzut decât cei din grupa după-amiaza (p < 0.001).

• Bărbații au avut în medie o frecvență cardiacă în repaus mai scăzută decât femeile (p < 0.001, d = −0.41).

Variabilitatea ritmului cardiac nu a prezentat diferențe semnificative între grupele orare.

Rezultate discutate

Analiza detaliată confirmă faptul că antrenamentele cu start în intervalul ≤8:00 determină o afectare atât a duratei, cât și a calității somnului. Efectele sunt mai pronunțate în rândul bărbaților, care dorm constant mai puțin și au parametri de calitate ai somnului mai slabi. Creșterea latenței de adormire și reducerea eficienței somnului sugerează și o posibilă componentă psihologică, precum anxietatea anticipatorie înaintea sesiunilor matinale.

Faptul că ritmul cardiac în repaus este mai redus în grupele cu antrenamente matinale poate reflecta o modificare a homeostaziei autonome sau un nivel diferit de efort acumulat.

Studiul confirmă observațiile anterioare, dar cu o robustețe metodologică superioară, dată de dimensiunea foarte mare a eșantionului și de utilizarea monitorizării obiective, continue și de lungă durată.

Concluzii

Studiul demonstrează clar că antrenamentele programate foarte devreme dimineața reduc durata totală de somn, eficiența somnului și cresc latența de adormire la sportivii universitari. Aceste efecte au implicații directe asupra recuperării, performanței și riscului de accidentare.

Implicații practice

• Programarea antrenamentelor în intervalele de dimineață sau după-amiaza poate îmbunătăți considerabil somnul sportivilor.

• Dacă antrenamentele de dimineața devreme sunt inevitabile, este necesară educarea sportivilor despre igiena somnului, incluzând:

  • menținerea unui orar de somn regulat,

  • reducerea expunerii la lumină albastră seara,

  • rutine de relaxare înainte de culcare,

  • optimizarea mediului de somn.

• Monitorizarea continuă a somnului prin dispozitive validate poate ghida individualizarea încărcărilor de antrenament în funcție de starea de recuperare.

• Adaptarea intensității antrenamentelor la datele obiective de somn poate reduce riscul de accidentări și îmbunătăți performanța pe termen lung.

Studiul subliniază faptul că somnul reprezintă un factor determinant al performanței sportive și trebuie integrat ca element strategic în planificarea antrenamentelor universitare.