Investițiile în sănătatea mintală a adolescenților oferă beneficii economice și sociale pe termen lung
Cohortă
Nivel 4 — Cohortă prospectivă
©
Autor: Airinei Camelia 79 vizite
Prezentare
Sănătatea mentală a adolescenților din Statele Unite s-a deteriorat semnificativ în ultimul deceniu, o tendință accentuată de pandemia de COVID-19. Acest fenomen este influențat de factori sociali, tehnologici, politici și economici în continuă schimbare. Cercetătorii au analizat impactul pe termen lung al stresului psihologic sever din adolescență asupra sănătății și rezultatelor economice, evidențiind implicațiile pentru politicile publice.
Literatura existentă arată că sănătatea mentală în adolescență poate influența rezultatele economice ulterioare prin două mecanisme:
În ciuda acestor corelații, analiza impactului asupra bugetului federal al SUA este limitată, deoarece modelele economice tradiționale nu includ parametri care să cuantifice efectele pe termen lung ale problemelor de sănătate mentală asupra economiei și finanțelor publice.
Pentru a cuantifica impactul psihologic în adolescență asupra rezultatelor economice și de sănătate, cercetătorii au utilizat National Longitudinal Survey of Youth 1997 (NLSY97), un studiu de cohortă realizat pe 8.984 de persoane cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani la momentul inițial.
Metodologie:
• Educației (nivel de studii atins)
• Stării de sănătate (auto-evaluare a sănătății și utilizarea asigurărilor de sănătate)
Aceste rezultate indică faptul că problemele de sănătate mentală în adolescență au un impact economic semnificativ, determinând venituri mai mici și o dependență crescută de ajutoarele sociale.
Modelare economică:
Aceste descoperiri sugerează că investițiile în prevenția și tratamentul timpuriu al problemelor de sănătate mentală ar trebui să fie o prioritate politică, atât pentru bunăstarea tinerilor, cât și pentru sustenabilitatea economică a societății.
Literatura existentă arată că sănătatea mentală în adolescență poate influența rezultatele economice ulterioare prin două mecanisme:
- Selecția bazată pe sănătate - dificultățile psihologice influențează capacitatea de muncă și determină indivizii să acceseze oportunități economice mai limitate.
- Cauzalitatea socială - factori externi, precum statutul socioeconomic și stresorii din mediu, afectează atât sănătatea mentală, cât și perspectivele economice.
În ciuda acestor corelații, analiza impactului asupra bugetului federal al SUA este limitată, deoarece modelele economice tradiționale nu includ parametri care să cuantifice efectele pe termen lung ale problemelor de sănătate mentală asupra economiei și finanțelor publice.
Pentru a cuantifica impactul psihologic în adolescență asupra rezultatelor economice și de sănătate, cercetătorii au utilizat National Longitudinal Survey of Youth 1997 (NLSY97), un studiu de cohortă realizat pe 8.984 de persoane cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani la momentul inițial.
Metodologie:
- Expunerea: Nivelul de stres psihologic a fost măsurat prin subscorul de stres psihologic din Mental Health Inventory-5 (MHI-5). Persoanele cu un scor de 3 sau mai mic au fost considerate a avea un stres psihologic sever.
- Rezultate analizate: După 10 ani, cercetătorii au măsurat efectele asupra:
• Educației (nivel de studii atins)
• Stării de sănătate (auto-evaluare a sănătății și utilizarea asigurărilor de sănătate)
- Analiză statistică: A fost utilizată Targeted Maximum Likelihood Estimation (TMLE), o metodă de estimare robustă bazată pe învățare automată pentru reducerea confuziei și a erorilor de modelare.
Rezultate
Comparativ cu adolescenții care nu au experimentat stres psihologic sever, cei afectați au avut:- Scădere a participării pe piața muncii: cu 6 puncte procentuale mai puțin au fost activi în câmpul muncii (CI: -8% până la -3%).
- Reducerea numărului de ore lucrate: cu 201 ore mai puțin pe an (CI: -259 până la -142).
- Venituri mai mici: au câștigat, în medie, cu 5.658 USD mai puțin pe an (CI: -6.772 până la -4.545).
- Afectarea educației: probabilitatea de a obține o diplomă universitară a fost redusă cu 9 puncte procentuale.
- Probleme de sănătate: au raportat o stare generală de sănătate mai proastă și un scor mai mare de stres psihologic la vârsta adultă.
- Creșterea dependenței de sistemul public de sănătate: cu 11 puncte procentuale mai mulți au fost înregistrați în Medicaid/Medicare.
Aceste rezultate indică faptul că problemele de sănătate mentală în adolescență au un impact economic semnificativ, determinând venituri mai mici și o dependență crescută de ajutoarele sociale.
Implicații asupra bugetului federal și intervențiile politice
Cercetătorii au utilizat datele acestui studiu pentru a estima impactul unei ipotetice politici de prevenție a problemelor de sănătate mentală asupra economiei și bugetului federal.Modelare economică:
- O strategie care ar reduce cu 10% prevalența problemelor de sănătate mentală la adolescenți ar putea crește forța de muncă și aduce economii de 52 miliarde USD în 10 ani prin creșterea veniturilor fiscale și reducerea dependenței de programele sociale.
- O astfel de politică ar putea fi implementată prin extinderea accesului la servicii de prevenție în asistența primară.
Concluzii
- Stresul psihologic sever în adolescență are consecințe economice și de sănătate pe termen lung, afectând productivitatea, veniturile și utilizarea sistemului de sănătate public.
- Investițiile în sănătatea mentală a adolescenților pot avea beneficii economice substanțiale, compensând costurile prin creșterea participării pe piața muncii și reducerea cheltuielilor guvernamentale pentru servicii sociale și medicale.
- Modelele economice utilizate pentru bugetarea federală ar trebui să includă efectele pe termen lung ale sănătății mentale asupra economiei, pentru a sprijini luarea deciziilor informate în domeniul politicilor publice.
Aceste descoperiri sugerează că investițiile în prevenția și tratamentul timpuriu al problemelor de sănătate mentală ar trebui să fie o prioritate politică, atât pentru bunăstarea tinerilor, cât și pentru sustenabilitatea economică a societății.
Detalii studiu
Participanți
8,984
Durată
10 ani
Intervenție
Strategii de prevenție a problemelor de sănătate mintală în asistența primară
Populație
Adolescenți cu vârste între 12 și 18 ani
Endpoint primar
Participarea pe piața muncii, nivelul veniturilor și utilizarea sistemului public de sănătate după 10 ani
Efect principal
Reducerea stresului psihologic cu 10% ar putea genera economii de 52 miliarde USD în 10 ani
Abstract (original)
BACKGROUND: Federal policy impact analyses in the United States do not incorporate the potential economic benefits of adolescent mental health policies. Understanding the extent to which economic benefits may offset policy costs would support more effective policymaking. This study estimates the relationship between adolescent psychological distress and later health and economic outcomes and uses these estimates to determine the potential economic effects of a hypothetical policy.
METHODS AND FINDINGS: This analysis estimated the relationship between psychological distress in those aged 15 to 17 years in 2000 and economic and health outcomes approximately 10 years later, accounting for an array of explanatory variables using machine learning-enabled methods. The cohort was from the National Longitudinal Study of Youth 1997 and nationally representative of those aged 12 to 18 years in 1997. The cohort included 3,343 individuals under age 18 years in round 4 who completed the Mental Health Inventory-5 (MHI-5). Round 1 captured 50 explanatory variables that covered domains of potential confounders, including basic demographics, neighborhood environment, family resources, family processes, physical health, school quality, and academic skills. The exposure included a binary variable of clinically significant psychological distress (MHI-5 score of less than or equal to 3) and a categorical variable of symptom severity on the MHI-5. Outcomes covered domains of employment, income, total assets at age 30 years, education, and health approximately 10 years later. Forty-seven percent of the cohort were black and Hispanic, and 4.4% had past-month clinically significant psychological distress. Past-month clinically significant psychological distress in adolescence led to a 6-percentage-point (95% confidence interval [CI] [-0.08, -0.03]) reduction in past-year labor force participation 10 years later and $5,658 (95% CI [-6,772, -4,545]) USD fewer past-year wages earned. We used these results to model the labor market impacts of a hypothetical policy that expanded access to mental health preventive care and reached 10% of youth who would have otherwise developed clinically significant psychological distress. We found that the hypothetical policy could lead to $52 (95% credible interval [51,54]) billion USD in federal budget benefits over 10 years from labor supply impacts alone. This study faced limitations, including potential unmeasured confounding, missing data, and challenges to generalizability.
CONCLUSIONS: Our findings showed the impacts of adolescent mental health policies on the federal budget and found potentially large effects on the economy if policies achieve population-level change.
METHODS AND FINDINGS: This analysis estimated the relationship between psychological distress in those aged 15 to 17 years in 2000 and economic and health outcomes approximately 10 years later, accounting for an array of explanatory variables using machine learning-enabled methods. The cohort was from the National Longitudinal Study of Youth 1997 and nationally representative of those aged 12 to 18 years in 1997. The cohort included 3,343 individuals under age 18 years in round 4 who completed the Mental Health Inventory-5 (MHI-5). Round 1 captured 50 explanatory variables that covered domains of potential confounders, including basic demographics, neighborhood environment, family resources, family processes, physical health, school quality, and academic skills. The exposure included a binary variable of clinically significant psychological distress (MHI-5 score of less than or equal to 3) and a categorical variable of symptom severity on the MHI-5. Outcomes covered domains of employment, income, total assets at age 30 years, education, and health approximately 10 years later. Forty-seven percent of the cohort were black and Hispanic, and 4.4% had past-month clinically significant psychological distress. Past-month clinically significant psychological distress in adolescence led to a 6-percentage-point (95% confidence interval [CI] [-0.08, -0.03]) reduction in past-year labor force participation 10 years later and $5,658 (95% CI [-6,772, -4,545]) USD fewer past-year wages earned. We used these results to model the labor market impacts of a hypothetical policy that expanded access to mental health preventive care and reached 10% of youth who would have otherwise developed clinically significant psychological distress. We found that the hypothetical policy could lead to $52 (95% credible interval [51,54]) billion USD in federal budget benefits over 10 years from labor supply impacts alone. This study faced limitations, including potential unmeasured confounding, missing data, and challenges to generalizability.
CONCLUSIONS: Our findings showed the impacts of adolescent mental health policies on the federal budget and found potentially large effects on the economy if policies achieve population-level change.
Concluzii
Stresul psihologic sever în adolescență are consecințe economice și de sănătate pe termen lung, iar investițiile în prevenție pot compensa costurile prin creșterea productivității.
Limitări
Modelele economice tradiționale nu includ parametri pentru efectele pe termen lung ale sănătății mintale
Recomandări clinice
Extinderea accesului la servicii de prevenție în asistența primară pentru adolescenți
Referințe
Counts NZ, Kreif N, Creedon TB, Bloom DE. Psychological distress in adolescence and later economic and health outcomes in the United States population: A retrospective and modeling study. PLoS Med. 2025;22(1):e1004506. doi:10.1371/journal.pmed.1004506. PMID: 39820099. PMCID: PMC11737723.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.