Lactobacillus acidophilus ar putea preveni cancerul hepatic asociat cu boala ficatului gras
Autor: Racheriu Dragoș 879 vizite
Prezentare
Un studiu publicat în ianuarie 2024 în eBioMedicine investighează dacă suplimentarea cu probioticul Lactobacillus acidophilus poate preveni dezvoltarea carcinomului hepatocelular asociat cu boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD-HCC), utilizând modele de șoareci de tumorigeneză.
Incidența globală a carcinomului hepatocelular asociat ficatului gras non-alcoolic este în creștere, iar în prezent nu există măsuri preventive. Evidențele crescânde ale corelației strânse cu disbioza microbiană intestinală au dus la cercetări privind potențialul profilactic al probioticelor, cum ar fi L. acidophilus, împotriva carcinomului hepatocelular asociat bolii ficatului gras non-alcoolic.
Despre studiu
Cercetătorii au utilizat modele de șoareci cu carcinom hepatocelular asociat bolii ficatului gras non-alcoolic pentru a investiga efectele anti-tumorigenice ale L. acidophilus. Aceștia au dezvoltat tumorigeneză NAFLD-HCC în șoareci convenționali și fără germeni prin injecția cu diethylnitrosamine (DEN) și alimentație cu o dietă bogată în grăsimi și colesterol (HFHC) sau cu dietă deficitară în colină și bogată în grăsimi (CDHF).
După administrarea zilnică de L. acidophilus sau control cu soluție salină tamponată cu fosfat (PBS) timp de 28 săptămâni, echipa a sacrificat toți șoarecii NAFLD-HCC hrăniți cu HFHC și a observat prezența tumorilor macroscopice în ficat. De asemenea, au efectuat secvențierea metagenomică fecală pentru a evalua impactul L. acidophilus asupra microbiotei intestinale.
Rezultate
În modelul de șoareci de tumorigeneză, L. acidophilus a fost printre speciile cel mai mult epuizate, sugerând un posibil efect protector, anti-tumorigenic împotriva NAFLD-HCC. Secvențierea metagenomică fecală nu a arătat nicio diferență în diversitatea α și β între șoarecii tratați cu L. acidophilus și cei de control, indicând un efect minim asupra compoziției microbiotei în ansamblu. Totuși, L. acidophilus a crescut abundența microbilor comensali și a redus posibilii patogeni.
Evaluarea histologică a identificat o reducere semnificativă a steatozei și inflamației în țesuturile ficatului non-tumorigenic ale șoarecilor tratați cu L. acidophilus. Nivelurile serice ale markerilor de leziuni hepatice, alanil aminotransferaza (ALT) și aspartat aminotransferaza (AST), precum și colesterolul, au scăzut la șoarecii tratați cu L. acidophilus.
Efectele asupra tumorilor
- Administrarea de L. acidophilus a redus semnificativ numărul, dimensiunea și greutatea tumorii, fără a afecta incidența tumorii.
- Allogrefele de șoareci tratate cu L. acidophilus au prezentat tumori hepatice mai mici, cu greutate și volum reduse.
- Experimentele au arătat că L. acidophilus își exercită efectele protectoare prin molecule secretate, atribuind efectul anti-tumorigenic unei molecule mici non-proteice cu o greutate moleculară <3 kDa (L. acidophilus CM).
Identificarea acidului valeric ca metabolit funcțional
Profilarea metabolomică nețintită prin LC-MS pe L. acidophilus CM cu <3 kDa a relevat acidul valeric, un acid gras cu lanț scurt (SCFA), ca fiind metabolitul cel mai îmbogățit în L. acidophilus CM. Acidul valeric a suprimat viabilitatea celulelor NAFLD-HCC, dar nu a hepatocitelor normale.
Concluzii
Cercetătorii au concluzionat că suplimentarea cu probioticul L. acidophilus are un potențial efect profilactic asupra carcinomului hepatocelular asociat ficatului gras non-alcoolic. Studiul demonstrează că L. acidophilus prezintă efecte robuste anti-tumorigenice in vitro și la șoarecii cu NAFLD-HCC, iar metabolitul responsabil pentru funcția protectoare a L. acidophilus este acidul valeric.
Detalii studiu
Abstract (original)
CASE PRESENTATION: A 25 year oldindividual with complete motor tetraplegia was admitted to the hospital in the sub-acute phase. AT sessionsintegrated with CT were performed twice daily, 5 days a week including three hydrokinesis and standing frame therapy sessions on weekends. AT was delivered using an upper limb cycle ergometer, consisting of 10 min of work at 20% of predicted heart rate (HR), 5 min of rest, and 5 min of work at 35% of predicted HR. The MRC scale, SCIM scaleand WHO-QOL questionnaire were administered before and after six days of combined CT and AT. Heart rate reserve (HRR), Respiratory rate (RR), rate of perceived exertion (RPE), blood pressure and SpO₂ were measured before and after each AT session.
DISCUSSION: Despite the brief duration of the rehabilitation program, preliminary adaptations were observed in parameters such as RPE. These findings suggest that AT may play a valuable role in rehabilitation protocols for patients with SCI in the subacute phase. However, due to thesingle patient design and short duration of intervention (six-days), further research with larger sample sizes and longer follow-up is necessary to validate these results.
Concluzii
Limitări
Recomandări clinice
Referințe
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.