Menopauza cu și fără terapie de substituție hormonală: efecte emoționale și cognitive

Un studiu realizat la Universitatea din Cambridge și publicat în Psychological Medicine la data de 27 ianuarie 2026 a analizat relația dintre menopauză, terapia de substituție hormonală și sănătatea mintală, cogniția și structura cerebrală la femei de vârstă mijlocie și înaintată, utilizând date din cohorta UK Biobank. Cercetarea arată că menopauza este asociată cu agravarea simptomelor psihice și cu modificări structurale cerebrale, iar utilizarea terapiei de substituție hormonală nu pare să atenueze aceste efecte.

Rezumat – ideile principale ale studiului

• Menopauza este asociată cu creșterea simptomelor de anxietate, depresie și tulburări de somn.

• Femeile aflate în postmenopauză care utilizează terapie de substituție hormonală prezintă niveluri mai ridicate de simptome psihice comparativ cu cele care nu utilizează acest tratament.

• Volumul de substanță cenușie la nivelul hipocampului, cortexului entorhinal și cortexului cingulat anterior este redus după menopauză.

• Cele mai mici volume cerebrale sunt observate la femeile aflate în postmenopauză care utilizează terapie de substituție hormonală.

• Performanța cognitivă (memorie și atenție) este relativ conservată, în ciuda modificărilor structurale cerebrale.

• Analizele post-hoc sugerează că femeile cu simptome psihice preexistente sunt mai frecvent candidate pentru terapie hormonală.

Context

Menopauza reprezintă o etapă fiziologică majoră, caracterizată de scăderea producției de estrogeni și progesteron, cu impact sistemic. Studii anterioare au arătat că tranziția menopauzală este asociată cu bufeuri, tulburări de somn, modificări de dispoziție și declin cognitiv subtil, în special în domenii precum memoria, atenția și limbajul.

Terapia de substituție hormonală este utilizată frecvent pentru controlul simptomelor vasomotorii și este recomandată de ghiduri clinice pentru ameliorarea anumitor simptome asociate menopauzei. Cu toate acestea, beneficiile psihologice și neurocognitive ale terapiei hormonale rămân controversate, existând date contradictorii privind riscul de depresie, anxietate și demență.

Despre studiul actual

Design și populație

Studiul a analizat date provenite de la 124.780 de femei incluse în UK Biobank, cu vârste între 40 și 69 de ani la momentul recrutării. Au fost excluse femeile cu:

• diagnostic de demență conform clasificării ICD-10,

• histerectomie,

• menopauză instalată înainte de vârsta de 30 de ani,

• date incomplete.

Participantele au fost împărțite în trei grupuri:

• femei aflate în premenopauză (49.772),

• femei aflate în postmenopauză fără utilizare de terapie de substituție hormonală (52.252),

• femei aflate în postmenopauză cu utilizare de terapie de substituție hormonală (22.756).

Vârsta medie la instalarea menopauzei a fost 49,45 ani, iar vârsta medie de inițiere a terapiei hormonale 49,03 ani.

Evaluarea sănătății mintale

Au fost analizate multiple dimensiuni ale sănătății psihice, inclusiv:

• simptome depresive și anxioase raportate în ultimele două săptămâni,

• adresabilitate către medicul de familie sau psihiatru pentru anxietate sau depresie,

• diagnostice ICD-10 de depresie recurentă și tulburări de anxietate,

• scoruri derivate de tip Patient Health Questionnaire (PHQ-4 modificat) și Generalized Anxiety Disorder (GAD-7 modificat),

• utilizarea de antidepresive și anxiolitice.

Modelele statistice au fost ajustate pentru vârstă, nivel de educație, venit, indice de masă corporală, fumat, timp de la menopauză și durata terapiei hormonale.

Evaluarea somnului și a stării de oboseală

Au fost analizate:

• durata somnului,

• severitatea insomniei,

• nivelul de oboseală raportat în ultimele două săptămâni.

Evaluarea cogniției

Funcțiile cognitive au fost evaluate prin:

• test de memorie prospectivă,

• test de memorie de lucru (digit span),

• test de viteză de procesare (timp de reacție).

Imagistică cerebrală

Un subgrup de 10.873 de participante a beneficiat de investigații prin rezonanță magnetică cerebrală. Au fost analizate volumele de substanță cenușie la nivelul:

• hipocampului,

• cortexului entorhinal,

• cortexului cingulat anterior.

Analizele au fost ajustate pentru volumul intracranian total și istoricul de depresie.

Rezultate

Sănătate mintală

• Femeile aflate în postmenopauză au raportat niveluri semnificativ mai ridicate de anxietate și depresie comparativ cu cele aflate în premenopauză.

• Femeile care utilizează terapie de substituție hormonală au prezentat:

  • mai frecvent antecedente de consultații psihiatrice,

  • scoruri mai mari la chestionarele de anxietate și depresie,

  • prevalență crescută a diagnosticului de tulburare de anxietate și depresie recurentă.

• Diferențele au fost statistic semnificative (p < 0,0001) pentru majoritatea analizelor.

Somn și oboseală

• Insomnia și oboseala au fost mai frecvente în postmenopauză, indiferent de utilizarea terapiei hormonale.

• Femeile aflate pe terapie hormonală au raportat niveluri mai ridicate de oboseală decât cele fără terapie.

• Durata somnului a fost redusă în ambele grupuri postmenopauzale, fără diferențe semnificative între utilizatoarele și neutilizatoarele de terapie hormonală.

Cogniție

• Nu s-au observat diferențe semnificative clinic relevante între grupuri în ceea ce privește memoria prospectivă și memoria de lucru.

• Timpul de reacție a fost ușor mai lent la femeile aflate în postmenopauză fără terapie hormonală, însă diferențele au fost mici.

Structura cerebrală

• Volumul de substanță cenușie la nivelul hipocampului, cortexului entorhinal și cortexului cingulat anterior a fost:

  • semnificativ mai mic la femeile aflate în postmenopauză comparativ cu cele în premenopauză,

  • cel mai redus la femeile care utilizează terapie de substituție hormonală.

• Toate aceste diferențe au fost statistic semnificative (p < 0,0001).

Analiza post-hoc

O analiză longitudinală a arătat că femeile care au început ulterior terapia de substituție hormonală prezentau deja, la momentul inițial, niveluri mai ridicate de simptome anxioase și depresive. Acest rezultat sugerează că terapia hormonală este mai frecvent prescrisă femeilor cu vulnerabilitate psihică preexistentă, și nu neapărat că aceasta determină agravarea simptomelor.

Concluzii

Menopauza este asociată cu afectare emoțională semnificativă și cu modificări structurale cerebrale în regiuni implicate în reglarea emoțiilor, somn și memorie. Terapia de substituție hormonală nu pare să atenueze aceste modificări și este asociată cu un profil psihologic mai vulnerabil, cel mai probabil din cauza selecției pacientelor.

Rezultatele subliniază nevoia neacoperită de intervenții psihologice și psihiatrice adaptate perioadei menopauzale, dincolo de tratamentul hormonal.

Necesitatea unor intervenții psihologice și psihiatrice adaptate pentru femeile la menopauză, dincolo de abordarea hormonală.

Zühlsdorff, K., et al. (2026) Emotional and cognitive effects of menopause and hormone replacement therapy. Psychological Medicine. DOI: 10.1017/S0033291725102845. https://www.cambridge.org/core/journals/psychological-medicine/article/emotional-and-cognitive-effects-of-menopause-and-hormone-replacement-therapy/E9D94A6EB0B8A3C03113A93D34A99FD0 Image by freepik