Munca invizibilă din gospodărie: povara tăcută care afectează somnul și sănătatea mintală a femeilor

Un studiu realizat la Osaka Metropolitan University și publicat în Social Science & Medicine a analizat relația dintre timpul total de muncă zilnică (plătită și neplătită), calitatea somnului și sănătatea mintală la adulți de vârstă mijlocie. Cercetarea arată că volumul total de muncă, nu doar cel remunerat, este un determinant esențial al sănătății, în special în rândul femeilor.

Idei principale

• Timpul total de muncă zilnică reprezintă un predictor mai bun pentru somnul neodihnitor decât munca remunerată
• Femeile înregistrează un volum total de muncă mai mare, deși prestează mai puțină muncă remunerată
• Orele totale de muncă se asociază cu un somn neodihnitor la ambele sexe
• Impactul asupra sănătății mintale este semnificativ din punct de vedere statistic doar în rândul femeilor
• Munca neplătită reprezintă un determinant major, dar subestimat, al stării de sănătate

Context

Munca domestică și de îngrijire, adesea invizibilă și neplătită, reprezintă o componentă esențială a funcționării societății. Aceasta include activități precum pregătirea meselor, îngrijirea copiilor, gestionarea gospodăriei și organizarea vieții de familie.

Deși indispensabilă, această muncă este frecvent subestimată și distribuită inegal, fiind realizată predominant de către femei. Atunci când se adaugă și munca remunerată, apare fenomenul de „sărăcie de timp”, caracterizat prin lipsa timpului necesar pentru odihnă și refacere.

Majoritatea studiilor anterioare au analizat exclusiv orele de muncă plătită, ignorând impactul muncii neplătite asupra sănătății. Această cercetare abordează această lacună prin evaluarea timpului total de muncă.

Despre studiu

Studiul a avut un design transversal și a inclus 3.959 de participanți japonezi sănătoși, cu vârste cuprinse între 40 și 64 de ani, dintre care 1.900 de bărbați și 2.059 de femei.

Datele au fost colectate prin intermediul unui chestionar distribuit în cinci orașe din prefectura Osaka, care a evaluat:

• Orele zilnice de muncă remunerată
• Orele de muncă neremunerată (gospodărie, activități de îngrijire)
• Calitatea somnului (somn neodihnitor)
• Starea de sănătate mintală (evaluată pe o scală Likert)

• Bună (foarte bună/bună/medie)
• Precară (slabă/foarte slabă)

Rezultate

Distribuția muncii între sexe

Deși femeile au lucrat mai puține ore în activități remunerate, acestea au acumulat un volum total mai mare de muncă din cauza implicării crescute în activități neremunerate.

Diferențele au fost evidente:

• Aproximativ 90% dintre femei participă la activități domestice
• Aproximativ 40% dintre bărbați sunt implicați în astfel de activități

Impactul asupra somnului

Un număr mai mare de ore totale de muncă s-a asociat cu un risc crescut de somn neodihnitor la ambele sexe.

Analiza curbei ROC a demonstrat că:

• Orele totale de muncă au o valoare predictivă superioară în comparație cu orele de muncă remunerată

Impactul asupra sănătății mintale

Creșterea numărului de ore totale de muncă s-a asociat cu un risc mai mare de sănătate mintală precară, însă această asociere a fost semnificativă din punct de vedere statistic doar în rândul femeilor.

După ajustarea pentru factorii de confuzie:

• Relația a rămas robustă în cazul femeilor
• Nu s-a observat o asociere semnificativă în rândul bărbaților

Valoarea predictivă a muncii totale

Comparativ cu munca remunerată:

• Orele totale de muncă au prezis mai bine somnul neodihnitor
• Au prezis mai bine o stare de sănătate mintală precară
• Efectul a fost mai pronunțat în rândul femeilor

Interpretare

Rezultatele sugerează că munca neremunerată contribuie semnificativ la povara totală de muncă și exercită un impact direct asupra sănătății.

În rândul femeilor, această povară cumulativă determină:

• Privare de somn de calitate
• Creșterea stresului psihologic
• Un risc crescut de afectare a sănătății mintale

Implicații pentru sănătatea publică

Studiul evidențiază necesitatea redefinirii modului de evaluare a riscurilor pentru sănătate prin includerea timpului total de muncă.

Direcții importante:

• Integrarea muncii neremunerate în evaluările clinice și epidemiologice
• Dezvoltarea unor politici privind echitatea de gen
• Reducerea inegalităților în ceea ce privește distribuția muncii domestice

• Reducerea disparităților în materie de sănătate
• Îmbunătățirea calității vieții
• Optimizarea intervențiilor de sănătate publică

Concluzii

Timpul total de muncă zilnică, ce include atât activitățile remunerate, cât și pe cele neremunerate, reprezintă un determinant major al calității somnului și al sănătății mintale.

În special în rândul femeilor, această povară cumulativă are efecte semnificative asupra stării de sănătate, evidențiind necesitatea unei abordări integrate în evaluarea riscurilor.

Recunoașterea și cuantificarea muncii invizibile reprezintă un pas esențial pentru elaborarea unor politici de sănătate publică echitabile și eficiente.