Nivelul de cortizol din păr și riscul de tulburări psihopatologice la copiii cu boli cronice

Cohortă Nivel 4 — Cohortă prospectivă
©

Autor: Airinei Camelia 1030 vizite

Titlu originalAssociation Between Hair Cortisol and Psychopathology in Children With a Chronic Physical Illness
JurnalStress and health : journal of the International Society for the Investigation of Stress
AutoriLittler EAL, Butt ZA, Gonzalez A, Ferro MA
Data publicării1 august 2025
ȚaraCanada
PMID40714866
DOIhttps://doi.org/10.1002/smi.70087
SpecialitateEndocrinologie, Laborator de analize, Medicină internă, Pediatrie, Psihiatrie

Prezentare

Între 15% și 30% dintre copiii la nivel global trăiesc cu o boală cronică fizică (BCF), precum astmul, diabetul de tip 1, epilepsia sau artrita juvenilă. Aceste condiții pot genera stres semnificativ, asociat cu tratamente, limitări funcționale și provocări sociale, crescând astfel riscul de tulburări psihice.
Studiile estimează că 20%–50% dintre copiii cu BCF dezvoltă tulburări psihopatologice. Mecanismele fiziologice implicate rămân incomplet înțelese, dar cercetările recente sugerează că concentrația de cortizol în păr (CCP) poate fi un biomarker util pentru stresul cronic și potențialul dezvoltării acestor tulburări.

Obiectivele studiului Universității din Waterloo

  • Identificarea traiectoriilor de secreție a cortizolului capilar pe parcursul a 48 de luni la copiii cu BCF.
  • Explorarea relației dintre aceste traiectorii și simptomele psihopatologice (internalizante și externalizante).

Metodologie

Participanți

Studiul a inclus 244 de copii cu vârste între 2 și 16 ani, diagnosticați cu o singură boală cronică fizică. Aceștia au fost urmăriți în cadrul studiului MY LIFE timp de 4 ani. Cele mai frecvente diagnostice au fost: artrită juvenilă (19%), diabet de tip 1 (14,5%), boala celiacă (10,6%).

Măsurători

  • Cortizol capilar: 3 cm de păr proximal, analizat prin ELISA, reprezentând expunerea la stres pe ultimele 3 luni.
  • Simptome psihopatologice: scala EBS completată de părinți, evaluând simptome de depresie, anxietate, ADHD, comportamente opozante și tulburări de conduită.
  • Date sociodemografice și clinice: vârsta, sex, status socio-economic, nivel de dizabilitate, durata bolii.

Analiză statistică

A fost utilizată Latent Class Growth Analysis (LCGA) pentru identificarea traiectoriilor distincte de CCP și modele mixte pentru analiza simptomelor în timp.

Rezultate

Traiectorii de CCP

Au fost identificate 3 traiectorii distincte:

  • Hipersecreție cronică (68,03%): niveluri ridicate persistente de CCP.
  • Hiposecreție stabilă (8,61%): niveluri scăzute constante.
  • Hipersecreție urmată de hiposecreție (23,36%): inițial CCP ridicat, apoi scădere semnificativă în primele 12 luni.


Copiii mai mari și fetele au avut tendința de a avea niveluri mai scăzute de CCP. Hiposecreția a fost mai frecventă la copiii cu diagnostic mai vechi și la cei cu părinți mai în vârstă.

Asocierea cu simptomele psihopatologice

Copiii din clasa Hipersecreție → Hiposecreție au prezentat semnificativ mai puține simptome internalizante și externalizante față de cei cu hipersecreție persistentă. Acest profil sugerează o adaptare eficientă la stresul cronic.

Nu au fost diferențe semnificative între clase în ceea ce privește rata de schimbare a simptomelor în timp, dar CCP persistent ridicat a fost asociat cu scoruri mai mari de tulburări psihice.

Interpretare

Acesta este primul studiu care demonstrează, pe o durată extinsă, că copiii cu boli cronice fizice prezintă traiectorii diferite de cortizol, reflectând reacții distincte ale axei HPA la stres cronic. Majoritatea copiilor au urmat o traiectorie de hipersecreție, sugerând un stres persistent, posibil maladaptativ.

Copiii care au reușit să reducă nivelul de cortizol (hiper → hipo) au prezentat un profil de sănătate mintală mai favorabil, sugerând un mecanism de adaptare eficientă. De asemenea, adolescenții păreau mai susceptibili la menținerea unei secreții crescute, confirmând sensibilitatea crescută a acestei perioade la stresul cronic.

Concluzii

Rezultatele indică faptul că traiectoriile CCP pot fi un indicator util pentru identificarea riscului psihopatologic la copiii cu boli cronice fizice. Utilizarea modelelor person-centred permite captarea mai fidelă a variației interindividuale și ar putea ghida intervenții personalizate în funcție de profilul de secreție de cortizol.

Studiul subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare longitudinale și a includerii unui grup de control sănătos pentru a evalua în mod clar caracterul adaptativ sau disfuncțional al fiecărei traiectorii CCP.

Implicatii clinice

  • Copiii cu CCP persistent crescut ar putea beneficia de intervenții pentru reducerea stresului (ex. mindfulness).
  • Traiectoriile CCP pot deveni un instrument de screening pentru identificarea timpurie a copiilor la risc.
  • Vârsta și sexul influențează traiectoriile de CCP și pot ghida personalizarea intervențiilor.

Detalii studiu

Participanți
244
Durată
4 ani
Intervenție
Măsurarea concentrației cortizolului din păr (CCP) la intervale regulate (probe de 3 cm) pe parcursul a 48 de luni; identificarea traiectoriilor CCP; raportarea simptomelor psihopatologice prin Emotional Behavioural Scales.
Populație
244 de copii cu boli fizice cronice (BCF) incluși în studiul MY LIFE; vârsta 2-16 ani; recrutați din clinici ambulatorii ale unui spital pediatric canadian; perioadă de urmărire de 48 de luni.
Endpoint primar
Traiectoriile CCP (clase latente de traiectorii); asocierea traiectoriilor cu simptomele de psihopatologie internalizată și externalizată.
Efect principal
Au fost identificate 3 traiectorii: Hipersecreție (68%), Hiposecreție (9%), Hiper-la-Hipo (23%). Profilul Hiper-la-Hipo a fost asociat cu simptome de internalizare și externalizare semnificativ mai reduse față de hipersecreția persistentă.
Finanțator
Canada Research Chairs; CIHR

Abstract (original)

Children with a chronic physical illness (CPI) experience significant stress and are at a greater risk of psychopathology. However, little is known about chronic stress and its relationship with psychopathology in this population. Over the last decade, hair cortisol concentration (HCC) has emerged as a viable biomarker of chronic stress. This study identified trajectories of HCC in children with a CPI and examined their associations with psychopathology. The study included data from 244 children enroled in the Multimorbidity in Children and Youth across the Life-course (MY LIFE) study. MY LIFE is a prospective study of children aged 2-16 years with a CPI recruited from outpatient clinics at a Canadian paediatric hospital and followed for 48 months. Children provided 3-cm hair samples for cortisol assay and parents reported psychopathology symptoms using the Emotional Behavioural Scales. We identified three HCC trajectories: (1) Hypersecretion (n = 166, 68.03%); (2) Hyposecretion (n = 21, 8.61%); and (3) Hyper-to-Hypo (n = 57, 23.36%). When adjusting for sociodemographic and clinical characteristics, children in the Hyper-to-Hypo class had lower internalising (β = -3.17, p = 0.005) and externalising (β = -2.27, p = 0.007) psychopathology symptoms compared to the Hypersecretion class. This study provides evidence that children with a CPI follow distinct HCC trajectories. Children who followed a decreasing trajectory exhibited lower psychopathology symptoms compared to children who followed a consistently elevated trajectory, indicating that chronically high cortisol levels may contribute to the development of psychopathology.

Concluzii

Copiii cu boli cronice prezintă traiectorii distincte de secreție a cortizolului. Nivelurile cronice ridicate sunt asociate cu un risc crescut de psihopatologie, în timp ce capacitatea de adaptare (scăderea CCP în timp) corelează cu o sănătate mintală mai bună.

Limitări

Studiul a inclus doar copii cu boli cronice, fără un grup de control sănătos, ceea ce limitează capacitatea de a determina dacă traiectoriile observate sunt specifice patologiei sau răspunsuri generale la stres.

Recomandări clinice

Utilizarea traiectoriilor CCP ca instrument de screening pentru identificarea timpurie a copiilor la risc și implementarea unor intervenții personalizate de reducere a stresului, precum mindfulness, pentru copiii cu hipersecreție persistentă.

Referințe

Littler, E. A. L., (2025). Association Between Hair Cortisol and Psychopathology in Children With a Chronic Physical Illness. Stress and Health. https://doi.org/10.1002/smi.70087 Image by freepik on Freepik
Programari cabinete medicale, clinici Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.