O nouă clasificare pentru traumatismele cranio-cerebrale: evaluarea leziunilor cerebrale traumatice se schimbă după 50 de ani

După mai bine de jumătate de secol de utilizare a Scalei Glasgow pentru comă, specialiștii din întreaga lume anunță o schimbare de paradigmă în evaluarea traumatismelor cranio-cerebrale (TCC). Publicată în The Lancet Neurology, noua clasificare dezvoltată sub egida National Institutes of Health (NIH), împreună cu experți din 14 țări, promite să ofere o caracterizare mult mai precisă a severității și a prognosticului pacienților cu TCC.

Context

TCC reprezintă o cauză majoră de dizabilitate și mortalitate în întreaga lume. În Statele Unite, doar în 2021, TCC a fost responsabil pentru aproximativ 70.000 de decese și aproape jumătate de milion de dizabilități permanente. Cele mai frecvente cauze sunt:

• accidentele rutiere,

• căderile,

• agresiunile.

Până acum, Scala Glasgow împărțea TCC în leziuni ușoare, moderate sau severe, în funcție de gradul de conștiență și răspunsurile la stimuli. Cu toate acestea, această abordare limitată nu reflecta întotdeauna complexitatea leziunii cerebrale, riscând fie subestimarea cazurilor ușoare dar invalidante, fie luarea de decizii premature în cazuri severe.

Despre noul cadru: CBI-M

Noul sistem de clasificare, denumit CBI-M (Clinical-Biomarker-Imaging-Modifiers), propune patru piloni complementari pentru evaluarea TCC:

1. Pilonul clinic

• Păstrează Scala Glasgow și adaugă:

  • Reactivitatea pupilară

  • Prezența amneziei, cefaleei, amețelii și hipersensibilității la sunet

• Este prioritar în evaluarea inițială a tuturor pacienților

• Predictiv pentru severitatea leziunii și rezultatul funcțional

„Scala Glasgow rămâne esențială, dar trebuie interpretată în contextul simptomelor și al răspunsului neurologic global.”
— Dr. Andrew Maas, coautor principal

2. Biomarkeri sanguini

• Oferă indicatori obiectivi ai afectării tisulare cerebrale

• Pot exclude pacienții care nu necesită CT, reducând expunerea la radiații și costurile

• Ajută la identificarea candidaților pentru studii clinice, în contextul lipsei de noi terapii pentru TCC în ultimele trei decenii

„Datorită biomarkerilor, putem diferenția între o lovitură superficială și un TCC real. Acesta este un pas uriaș pentru cercetare și tratament.”
— Dr. Geoffrey Manley, autor principal

3. Imagistică (CT, RMN)

• Rămâne crucială în cazurile moderate și severe:

  • Detectează hematoame, hemoragii, leziuni structurale

• Se corelează cu simptomele prezente și cu cele posibile în viitor

4. Modificatori

• Evaluează:

  • Mecanismul leziunii (cădere, impact contondent, obiecte ascuțite)

  • Comorbiditățile și medicația

  • Accesul la îngrijire medicală

  • Istoric de TCC anterior, abuz de substanțe

  • Condiții sociale de trai

„Acești factori modifică semnificativ interpretarea altor piloni și influențează prognosticul și planul de tratament.”
— Dr. Kristen Dams-O’Connor, coautor

Implicații clinice

Noua clasificare:

• Evită subtratamentul în leziunile considerate „ușoare” dar simptomatice

• Previne deciziile premature de întrerupere a tratamentului în cazurile catalogate anterior drept „severe” fără suficiente date

• Permite o potrivire mai bună între pacienți și terapii

• Creează o bază solidă pentru dezvoltarea de noi medicamente

Implementare și următorii pași

• Sistemul va fi testat în centre de traumă din SUA și alte țări, urmând a fi validat și ajustat pe baza datelor colectate.

• Un studiu clinic național recent lansat în 18 centre va folosi acest cadru pentru selectarea pacienților potriviți.

Utilizarea sistemului CBI-M pentru a completa Scala Glasgow cu biomarkeri, date imagistice și factori sociali/comorbidități în evaluarea inițială a TCC.

A new characterisation of acute traumatic brain injury: the NIH-NINDS TBI Classification and Nomenclature Initiative. The Lancet Neurology, 2025; 24 (6): 512 DOI: 10.1016/S1474-4422(25)00154-1 Image by jcomp on Freepik