O oră pe telefon după ce te-ai băgat în pat poate avea costul unui risc de 59% de insomnie

Cercetătorii norvegieni au analizat relația dintre timpul petrecut de studenți folosind dispozitive cu ecran după ce s-au pus în pat pentru somn și calitatea/durata somnului, precum și dacă anumite activități la ecran (de exemplu, rețele sociale față de alte forme de utilizare) au o influență diferită. Eșantionul reprezintă un număr mare de studenți norvegieni (circa 40.000), cu vârste între 18 și 28 de ani.

Context și importanța subiectului

Rolul somnului în sănătate și performanță:

• Somnul suficient și de bună calitate este esențial pentru sănătate fizică și mentală, pentru longevitate și pentru performanță cognitivă (atenție, memorie etc.).  
• Studenții din învățământul superior, în general, dorm mai puțin decât recomandările (7-9 ore), și au frecvent insomnii sau alte probleme de somn.  

Utilizarea ecranelor și posibilele efecte asupra somnului:

• S-a sugerat că utilizarea digital media – inclusiv social media, TV, gaming – ar putea împiedica un somn adecvat, fie prin amânarea orei de culcare, fie prin creșterea gradului de excitare și întârzierea instalării somnului.  
• O dimensiune crucială este momentul (mai ales folosirea ecranelor în pat, imediat înainte sau chiar după „stingerea luminilor”).  

Nevoia de studii țintite pe studenți și pe diferite tipuri de activități:

• Majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe copii și adolescenți, iar la adulții tineri (inclusiv studenți) există lacune.  
• E necesar să înțelegem cum diferite tipuri de activități (doar social media vs. alte utilizări, precum vizionarea de filme, ascultarea de podcasturi, gaming etc.) se asociază cu somnul, pentru a oferi recomandări adecvate.

Metodologia studiului

1. Eșantion și context:

• Bazat pe un sondaj național (SHOT2022), derulat în rândul tuturor studenților din Norvegia, cu 59.544 răspunsuri (rata de participare ~35%).  
• Studiul actual a inclus doar studenții cu vârste între 18 și 28 de ani, înscriși cu normă întreagă (n=46.202).  

2. Măsuri și instrumente principale:
Utilizarea ecranelor în pat: Participanții au spus dacă foloseau „orice tip de ecran” după ce s-au culcat, apoi au precizat activitatea/activitățile alese: (1) Social media, (2) filme/TV, (3) gaming, (4) ascultat muzică/podcast, (5) browsing general, (6) citit materiale de studiu. Au fost create 3 categorii de activități:  
„Social media” – doar social media (fără alte activități);  
„Social media + altele” – combină social media cu oricare altă activitate;  
„Non-social media” – activități ecranizate, dar fără social media.  

Timpul petrecut pe ecrane după culcare: Număr de nopți pe săptămână × durată per noapte, rezultând un „timp mediu pe ecran în pat”. Variabile de somn:

• Durata somnului: bazată pe ora de culcare/trezire declarată, separat pentru zile lucrătoare și weekend, cu calcul agregat.  
• Simptome de insomnie: conform criteriilor DSM-5 (dificultăți de adormire, menținere a somnului ori treziri matinale + oboseală diurnă, min. 3 nopți/3 zile pe săptămână, mai mult de 3 luni).  

3. Analize statistice:

• Comparații între studenți care nu folosesc ecrane în pat și cei care folosesc, privind insomnia și durata somnului.  
• Pentru cei care folosesc ecrane, s-a examinat relația dintre (1) timpul pe ecrane + (2) tipul de activitate și (a) insomnia, (b) durata somnului.  
• Modele de regresie logistică (pentru insomnie) și liniară (pentru durata somnului), ajustate pentru vârstă și sex.

Rezultatele

 Utilizarea ecranelor în pat și calitatea/durata somnului:

Comparativ cu cei fără utilizare de ecrane după culcare, cei cu utilizare au avut o probabilitate mai mare de insomnie (cu 24% cresc șansa de a raporta simptome), dar nu a existat o diferență semnificativă în durata somnului (practic, 7,56 h vs. 7,57 h).

Cantitatea de timp petrecută pe ecrane influențează somnul:

La studenții care folosesc ecrane în pat: Pentru fiecare oră în plus de ecran, riscul de insomnie crește cu 59%, iar durata somnului scade cu aproximativ 24 de minute. Prin urmare, deplasarea somnului pare un mecanism-cheie: cu cât petreci mai mult timp „conectat”, cu atât „furi” din orele de somn.  

Comparația dintre social media și alte activități:

• În eșantionul celor care folosesc ecrane, majoritatea (69%) erau în grupul „Social media + altele” (ex. combinat cu vizionare de filme sau internet browsing), 15% doar „Social media” și ~15% „Non-social media”.  
• Cine folosește exclusiv social media în pat a raportat (indiferent de durata totală de ecran) cel mai mic procent de insomnie și cea mai mare durată medie a somnului.
• Cine folosește doar alte activități (fără social media) a avut cel mai ridicat procent de insomnie și cea mai scurtă durată a somnului.  
• Cei din categoria„Social media + altele” s-au situat la valori intermediare.  
• Nu a existat o interacțiune semnificativă între durata de ecran și tipul activității asupra somnului – deci efectul timpului petrecut online pare general, fără să difere mult între activități.  

Interpretări

De ce social media exclusiv pare asociat cu o insomnie mai redusă?

O ipoteză: platformele sociale pot oferi suport emoțional și conectivitate, care are efect protector asupra somnului. În schimb, activitățile „non-social media” (filme, podcast, gaming, studiu online) pot fi folosite de unii tineri ca „ajutor de somn” sau tocmai pentru că au dificultăți de somn deja existente, deci ecranul e folosit ca strategie de a face față stării de veghe. Astfel, e posibil ca în grupul „Non-social media” să se regăsească deja indivizi cu probleme de somn mai pronunțate.  

Deplasarea mai important decât supraexcitarea?

Dacă social media ar fi fost foarte perturbatoare, se aștepta un efect mai puternic la acel grup. Rezultatele sugerează mai degrabă că fiecare oră de ecran scade timpul de somn (prin amânarea efectivă a adormirii), independent de tipul de conținut.  

Limitări și interpretarea cauzalității:

• Studiul este transversal, deci nu se pot stabili relații cauzale directe: e posibil ca tinerii cu insomnie să-și umple timpul cu ecrane, și nu invers.  
• Auto-raportarea poate duce la inexactități în estimarea timpului de somn și de ecran.  
• Ratele de participare moderate (35%) pot indica un anumit bias de selecție.  

Relevanță și diferențe culturale:

Studiul e efectuat într-o populație occidentală (Norvegia). În culturi estice s-ar putea să existe diferențe în comportamentul online și relația cu somnul.  

Concluzii și implicații

1. Efectul general al folosirii ecranelor în pat: Timpul crescut petrecut în fața ecranului după culcare este asociat cu un risc mai mare de insomnie și cu reducerea duratei somnului.  

2. Fără dovezi puternice că social media e mai dăunător decât alte activități: Diferențele apar, în sensul că cei care foloseau exclusiv social media au avut, paradoxal, somn ușor mai bun decât cei ce nu-l foloseau deloc sau cei din combinațiile cu alte activități.  

3. Mesaj pentru politici de sănătate:

• Este rezonabil să se recomande limitarea timpului total petrecut pe ecrane în pat, mai degrabă decât să se interzică un anumit tip de activitate.  
• În același timp, soluțiile pot fi individualizate: unii folosesc ecrane (de ex. muzică) să se relaxeze, deci eliminarea completă nu e mereu ideală.  

4. Viitoare cercetări:

• Longitudinale și de urmărire în medii naturale (ex. aplicații de monitorizare) pentru a discerne direcția cauzalității și a investiga experiențele subiective ale utilizatorilor.  
• Analize mai detaliate pe tipuri de conținut (social media, gaming, streaming) și context (platforme, dispozitive, moment al nopții etc.).  

How and when screens are used: Comparing different screen activities and sleep in Norwegian university students, Frontiers in Psychiatry (2025). DOI: 10.3389/fpsyt.2025.1548273 Image by freepik on Freepik