Pierderea auzului și performanța motor-cognitivă la vârstnicii cu deficit cognitiv ușor

Un studiu realizat în cadrul Canadian Consortium on Neurodegeneration and Aging și al trialului SYNERGIC a analizat relația dintre capacitatea auditivă și performanța dual-task la vârstnici cu deficit cognitiv ușor, cercetarea arătând că pierderea auzului agravează performanța motor-cognitivă, dar poate amplifica răspunsul la intervenții combinate de antrenament.

Idei principale

• Deficitul cognitiv ușor afectează 16–22% dintre persoanele peste 65 de ani.
• Pierderea auzului este un factor de risc major și modificabil pentru demență.
• Performanța dual-task este afectată semnificativ de severitatea pierderii auzului.
• Antrenamentul combinat fizic și cognitiv produce cele mai mari îmbunătățiri.
• Efectele sunt influențate de sex și de nivelul cognitiv inițial.

Context

Deficitul cognitiv ușor reprezintă o etapă intermediară între îmbătrânirea cognitivă normală și demență, cu o rată anuală de conversie de aproximativ 10–15%. Pe lângă afectarea cognitivă, acești pacienți prezintă frecvent tulburări de mers și echilibru, cu risc crescut de căderi.

Performanța dual-task, care implică realizarea simultană a unei sarcini cognitive și a uneia motorii, este un marker sensibil al declinului funcțional.

În paralel, pierderea auzului afectează până la două treimi dintre persoanele peste 70 de ani și este asociată cu declin cognitiv, instabilitate posturală și performanță redusă în sarcini dual-task.

Deși exercițiul fizic și antrenamentul cognitiv sunt intervenții validate, efectul lor combinat, mai ales în contextul pierderii auzului, rămâne insuficient explorat.

Despre studiu

Participanți

Studiul a inclus 75 de participanți cu deficit cognitiv ușor, cu vârste între 60 și 85 de ani (vârsta medie: 73.66 ± 6.67 ani), proveniți din trialul SYNERGIC și cohorta COMPASS-ND.

Distribuția pe grupuri:

• 32 – antrenament multi-domeniu (exercițiu + antrenament cognitiv)
• 31 – exercițiu fizic
• 12 – grup control (antrenament placebo)

Evaluarea auzului

Au fost utilizate trei metode complementare:

• HHIE-S – evaluare subiectivă a dificultăților auditive
• CDTT – test comportamental în zgomot (SRT, raport semnal-zgomot)
• audiometrie tonală simplificată

Corelații relevante:

• CDTT și vârstă: r = 0.347 (p < 0.05)
• CDTT și cogniție (MoCA): r = −0.553 (p < 0.001)
• HHIE-S și CDTT: r = 0.569 (p < 0.001)

Evaluarea performanței dual-task

Au fost analizate:

• viteza mersului
• timpul pasului
• variabilitatea lungimii pasului
• timpul de dublu sprijin
• acuratețea cognitivă

Indicatorii au fost calculați atât în condiții simple, cât și dual-task, inclusiv costurile dual-task (DTC).

Intervenții

Durata intervenției: 20 săptămâni, 3 sesiuni/săptămână.

• Multi-domain training: exercițiu aerob + rezistență + antrenament cognitiv
• Exercise: exercițiu + training cognitiv placebo
• Placebo: exerciții ușoare + activități cognitive non-specifice

Rezultate

Impactul pierderii auzului la momentul inițial

Pierderea auzului a fost asociată cu performanță dual-task mai slabă.

Rezultate cheie:

• viteza mersului redusă (t = −2.54, p = 0.010)
• timp al pasului crescut (t = 3.14, p = 0.003)
• timp de dublu sprijin crescut (t = 2.23, p = 0.029)
• variabilitate crescută a mersului

Efectele au fost mai pronunțate în condiții dual-task, fără impact semnificativ în sarcini simple.

Interacțiunea cu statusul cognitiv

Performanța a fost influențată de interacțiunea dintre auz și cogniție:

• pacienții cu auz mai slab + scor MoCA redus au avut cele mai slabe rezultate
• interacțiuni semnificative pentru multiple variabile de mers (p < 0.05)

Diferențe între sexe

Efectele pierderii auzului au fost predominante la bărbați:

• asocieri semnificative între auz și mers doar la bărbați
• efecte mai mari asupra vitezei și stabilității mersului

La femei, relațiile au fost mai slabe și inconsecvente.

Performanța cognitivă

Nu au fost identificate efecte directe ale auzului asupra performanței cognitive globale, însă:

• interacțiuni cu sexul au influențat acuratețea
• la bărbați, auzul slab a prezis performanță cognitivă mai redusă

Efectele intervenției

Antrenamentul multi-domeniu a generat cele mai importante beneficii:

• reducerea variabilității timpului pasului (Δ = −0.54%, p = 0.01)
• îmbunătățirea vitezei mersului și stabilității

Beneficiile au fost mai mari la:

• persoanele cu pierdere auditivă mai severă
• persoanele cu deficit cognitiv mai pronunțat

Interacțiuni complexe după intervenție

Rezultatele au evidențiat un model diferențiat:

• pacienții cu auz slab + cogniție redusă au beneficiat cel mai mult de antrenamentul combinat
• aceeași categorie a avut deteriorare în grupul placebo

Diferențe post-intervenție între sexe

La bărbați:

• îmbunătățiri semnificative doar după antrenament combinat

La femei:

• beneficii variabile în funcție de tipul de evaluare a auzului
• îmbunătățiri cognitive în special la cele cu auz obiectiv mai bun

Interpretare

Rezultatele susțin ipoteza compensatorie, conform căreia:

• pierderea auzului crește cerințele asupra resurselor cognitive
• antrenamentul stimulează mecanisme de adaptare neuronală

Astfel, persoanele cu deficite mai mari au și un potențial mai mare de îmbunătățire.

Concluzii

Pierderea auzului agravează performanța dual-task la vârstnici cu deficit cognitiv ușor, în special în combinație cu afectarea cognitivă.

Antrenamentul combinat fizic și cognitiv oferă cele mai mari beneficii, în special pentru pacienții cu risc crescut.

Rezultatele subliniază necesitatea unor intervenții personalizate care să ia în considerare simultan funcția auditivă, statusul cognitiv și diferențele de sex.