Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților afectați de războiul din Ucraina (revizuire științifică)

O analiză de tip revizuirea domeniului de aplicare, realizată la Universitatea din Turku, Finlanda și bazată pe studii publicate între 2014 și mai 2024, a evaluat impactul războiului ruso-ucrainean asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților, evidențiind o povară psihologică semnificativă asociată expunerii la conflict și traumă.

Idei principale

• Au fost incluse 37 de studii (20 în limba engleză, 17 în ucraineană), totalizând peste 28.000 de participanți.
• Prevalența tulburărilor psihice este ridicată, în special pentru PTSD, depresie și anxietate.
• Expunerea la traumă, deplasarea și separarea de familie sunt principalii factori de risc.
• Rezistența psihologică și suportul social sunt factori protectori esențiali.
• Efectele sunt mai pronunțate în contextul războiului la scară largă început în 2022.

Context

Copiii și adolescenții reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii în contextul conflictelor armate, fiind expuși simultan riscurilor fizice și psihologice.

Pe lângă violența directă, aceștia se confruntă cu factori de stres multipli, inclusiv deplasare forțată, separare de familie, pierderea îngrijitorilor, insecuritate alimentară și perturbări ale mediului educațional.

Aceste experiențe sunt asociate cu un spectru larg de manifestări psihopatologice, de la simptome emoționale și comportamentale până la tulburări severe precum tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), depresia și anxietatea.

Despre studiu

Revizuirea a inclus 37 de studii desfășurate între 2014 și 2024, utilizând metodologia PRISMA-ScR și incluzând atât cercetări cantitative, cât și calitative.

Din total:

• 20 de studii în limba engleză – 26.006 participanți (1,5–21 ani)
• 17 studii în limba ucraineană – 2.315 participanți (1–18 ani)

• copii rămași în Ucraina
• copii refugiați în alte țări (Polonia, Germania, Israel)
• copii strămutați intern
• populații clinice și comunitare

• Patient Health Questionnaire-9 (depresie)
• Generalised Anxiety Disorder-7 (anxietate)
• Child and Adolescent Trauma Screen (PTSD)
• Youth Self-Report și Child Behaviour Checklist

Rezultate

Prevalența tulburărilor psihice

Studiile au evidențiat o prevalență ridicată și variabilă a simptomelor psihice:

• până la 68,7% dintre copii îndeplinesc criterii pentru PTSD (DSM-5)
• 31,3% conform clasificării ICD-11
• într-un studiu longitudinal, 32,9% dintre copiii cu PTSD au dezvoltat depresie după 12 luni (vs. 8,5% fără PTSD)
• 24,1% au raportat comportamente de auto-vătămare
• 18,1% idei suicidare

• anxietate și depresie
• tulburări de somn și retragere socială
• probleme comportamentale și dificultăți de atenție
• experiențe disociative și anxietate legată de arme de distrugere în masă

Expunerea la traumă

Expunerea la evenimente traumatice este larg răspândită:

• 53,7% dintre adolescenți au văzut persoane cunoscute rănite sau ucise
• 60,2% au fost expuși la atacuri armate
• 37,2% au văzut locuințe distruse
• 30,3% au fost martori la victime civile

• până la 57,1% dintre copii au fost expuși direct la conflict
• 42,9% dintre copiii mici au asistat la violență
• 38,1% au fost expuși la violență în familie

Deplasare și separare familială

Războiul a determinat mobilitate masivă și rupturi familiale:

• 28,5% dintre copii au fost strămutați după 2022
• 21,1% au fost relocați în primele 2 luni de război
• aproximativ 20% au fost separați de părinți
• 5,8% au pierdut o persoană apropiată

Factori de risc

Mai mulți factori au fost asociați cu risc crescut de tulburări psihice:

• expunerea cumulativă la traumă (relație doză–răspuns)
• deplasarea forțată și statutul de refugiat
• separarea de familie și pierderea îngrijitorilor
• nivel socio-economic scăzut
• stil parental negativ (disciplină inconsistentă, lipsa suportului)
• istoric psihiatric personal sau parental

• fetele prezintă mai frecvent anxietate, depresie și suicid
• băieții prezintă mai frecvent probleme de comportament

Factori protectori și reziliență

Reziliența și suportul social joacă un rol esențial:

• reziliența crescută este asociată cu mai puține simptome depresive
• copiii strămutați intern au prezentat reziliență mai mare decât cei relocați în străinătate
• sprijinul familial și comunitar reduce impactul psihologic
• strategiile de coping orientate spre rezolvare reduc anxietatea

• menținerea școlarizării
• interacțiunile sociale
• mediile culturale familiare
• practicile religioase și sensul personal

Efectul intervențiilor

Intervențiile psihologice au demonstrat beneficii:

• terapia cognitiv-comportamentală focalizată pe traumă a redus riscul de depresie
• intervențiile psihologice au redus simptomele PTSD, anxietatea și depresia

Interpretare

Rezultatele sugerează că războiul are un impact profund și multidimensional asupra sănătății mintale a copiilor, determinând atât reacții emoționale normale la stres extrem, cât și tulburări psihice severe.

Efectele sunt amplificate de expunerea prelungită și cumulativă la traumă, în special în contextul escaladării conflictului după 2022.

Limitări

• majoritatea studiilor sunt transversale, limitând inferențele cauzale
• heterogenitate mare a instrumentelor și populațiilor
• posibile biasuri între auto-raportare și raportarea de către părinți
• reprezentativitate limitată a eșantioanelor

Concluzii

Copiii și adolescenții afectați de războiul din Ucraina prezintă o prevalență crescută a problemelor de sănătate mintală, influențată de expunerea la traumă, deplasare și perturbarea relațiilor familiale.

Intervențiile trebuie să vizeze nu doar tratamentul simptomelor, ci și consolidarea rezilienței prin sprijin familial, educațional și comunitar, precum și dezvoltarea unor strategii de coping adaptative.