Sănătatea orală deficitară și microbiomul cavității bucale: posibile verigi lipsă în durerea cronică la femei

Durerea cronică de origine idiopatică, așa cum este întâlnită în migrenă, fibromialgie, sindromul de colon iritabil sau tulburarea articulației temporomandibulare, rămâne o provocare semnificativă pentru medicina modernă. Aceste afecțiuni, cunoscute sub denumirea de tulburări de sensibilizare centrală, au în comun lipsa unor cauze bine definite, ceea ce face ca diagnosticul și tratamentul să fie adesea empirice și simptomatice.
Un nou studiu prospectiv desfășurat în Noua Zeelandă, la care au participat 158 de femei sănătoase din comunitate, aduce în atenție o posibilă legătură esențială, dar subexplorată până acum: relația dintre sănătatea orală, microbiomul cavității bucale și severitatea durerii în aceste tulburări.

Există deja o legătură dovedită între microbiomul intestinal și afecțiunile cronice dureroase, inclusiv fibromialgia și migrena. Cu toate acestea, rolul microbiomului oral – primul punct de contact al tractului digestiv – a fost puțin investigat. Deși cavitatea bucală găzduiește peste 600 de specii microbiene, majoritatea studiilor s-au concentrat pe impactul acestora asupra sănătății dentare și cardiovasculare, neglijând relația potențială cu durerea cronică.

Studiul publicat în jurnalul Frontiers in Pain Research aduce o contribuție semnificativă în acest sens, analizând simultan sănătatea orală auto-raportată, profilul microbiomului salivar și mai multe forme de durere, inclusiv migrena, durerea abdominală și durerea corporală difuză.

Despre studiu

Design

Cercetarea s-a bazat pe o analiză secundară a datelor colectate într-un studiu observațional mai amplu, desfășurat între decembrie 2021 și decembrie 2022, în Auckland. Din cohorta inițială de 168 de femei nefumătoare, fără diabet sau boli inflamatorii cronice, 158 au fost incluse în analiza finală.

Au fost evaluate mai multe aspecte:

• Durerea corporală prin chestionarul SF-36 și indicele de durere răspândită.
• Migrena, utilizând criteriile Societății Internaționale de Cefalee.
• Durerea abdominală, prin scorul FBDSI destinat sindroamelor de durere funcțională gastrointestinală.
• Sănătatea orală, printr-un chestionar extins al Organizației Mondiale a Sănătății, cu scoruri maxime de 308 puncte pentru o sănătate orală optimă.
• Microbiomul salivar, analizat prin metatranscriptomică avansată, excluzând influența recentă a antibioticelor sau probioticelor.

Datele au fost analizate riguros, cu ajustări statistice pentru factori de confuzie precum vârsta, indicele de masă corporală și aportul de zahăr adăugat din dietă.

Obiective

Studiul a urmărit să determine dacă există o asociere între sănătatea orală auto-raportată și:

• Nivelul durerii cronice resimțite,
• Tiparele specifice de migrenă,
• Severitatea durerii abdominale,
• Profilul microbiomului cavității bucale.

Rezultate

Sănătatea orală corelează negativ cu toate formele de durere

Analiza a arătat clar că femeile cu scoruri mai mici ale sănătății orale au raportat dureri corporale mai intense, mai frecvente episoade de migrenă și simptome digestive mai severe.

• În cazul migrenei, diferența medie de scor al sănătății orale între participantele cu și fără migrenă a fost de aproximativ 11 puncte, semnificativ statistic.
• Severitatea durerii abdominale a fost direct proporțională cu scăderea scorului sănătății orale.
• La nivelul durerii corporale difuze, scăderea scorului sănătății orale a fost asociată cu scoruri mai mari de durere pe toate scalele utilizate.

Microbiomul oral: mai mult decât un simplu ecosistem local

Analiza microbiomului salivar a identificat asocieri clare între anumite specii bacteriene și durere:

• Specii patogene sau oportuniste precum Solobacterium moorei, Parvimonas micra, Fusobacterium nucleatum și Dialister pneumosintes au fost mai abundente la participantele cu scoruri scăzute ale sănătății orale și dureri mai severe.
• Specia Mycoplasma salivarium a fost semnificativ mai prevalentă la femeile cu migrenă, sugerând o posibilă legătură cu patogeneza durerii de tip central.
• Unele genuri bacteriene considerate probiotice, precum Bifidobacterium, au fost, surprinzător, asociate cu o sănătate orală mai slabă și un nivel crescut de durere, ridicând întrebări privind rolul lor în contextul cavității bucale.

De asemenea, diversitatea microbiană generală, măsurată prin indicele Shannon, a fost invers corelată cu scorurile de migrenă și severitatea durerii abdominale.

O posibilă cale de interacțiune microbiom–sistem nervos

Datele sugerează că un microbiom oral dezechilibrat ar putea contribui la sensibilizarea sistemului nervos central. Mecanismele propuse includ:

• Producerea de molecule proinflamatorii și neuroactive, precum CGRP și VEGF.
• Translocarea bacteriilor sau a metaboliților lor în circulația sistemică, facilitând inflamația cronică de grad scăzut.
• Impact asupra expresiei genice și a metilării ADN-ului, favorizând modificări pe termen lung ale sensibilității la durere.

Concluzii

Studiul aduce o perspectivă inovatoare asupra legăturii dintre sănătatea orală, microbiomul cavității bucale și durerea cronică la femeile cu tulburări de sensibilizare centrală. Datele sugerează că:

• Sănătatea orală deficitară este asociată sistematic cu o povară crescută a durerii.
• Microbiomul oral ar putea influența procesele centrale ale durerii prin mecanisme inflamatorii și neuroactive.
• Îmbunătățirea sănătății orale și restabilirea eubiozei ar putea reprezenta o direcție promițătoare pentru reducerea simptomatologiei acestor tulburări.

Aceste rezultate susțin ideea că sănătatea orală ar trebui integrată în evaluările și strategiile de prevenție pentru durerea cronică, iar cercetări suplimentare sunt esențiale pentru confirmarea acestor constatări și pentru explorarea intervențiilor specifice.

Integrarea evaluării sănătății orale în protocoalele de management al pacienților cu durere cronică și tulburări de sensibilizare centrală.

Erdrich, S., et al. (2025) An association between poor oral health, oral microbiota, and pain identified in New Zealand women with central sensitisation disorders: a prospective clinical study. Frontiers in Pain Research. doi.org/10.3389/fpain.2025.1577193.