Tinitusul: mecanisme, diagnostic și tratament — primer internațional Nature Reviews 2026

Revizuire narativă Nivel 7 — Revizuire narativă

Titlu original	Tinnitus
Jurnal	Nature reviews. Disease primers
Autori	Vanneste S, De Ridder D, Gallus S, Husain FT, Kleinjung T et al.
Data publicării	21 mai 2026
Țara	Ireland
PMID	42168216
DOI	https://doi.org/10.1038/s41572-026-00702-0
Specialitate	Neurologie, Otorinolaringologie-ORL, Psihologie

📋 PubMed 🔗 Text complet

Prezentare

Cercetători de la Universitatea din Texas, Universitatea din Edinburgh, Institutul Mario Negri Milano și alte centre internaționale au publicat în Nature Reviews Disease Primers pe 21 mai 2026 un primer comprehensiv privind tinitusul — percepția sunetelor fără o sursă sonoră externă. Documentul sintetizează mecanismele periferice și centrale ale afecțiunii, comorbidități frecvente, strategiile de diagnostic și opțiunile terapeutice disponibile și emergente, incluzând neuromodularea bimodală și terapeuticele digitale.

Rezumat

Tinitusul afectează aproximativ 14% din adulți la nivel mondial; 2% prezintă simptome severe
Mecanisme: leziunea cohleară → plasticitate maladaptivă, câștig central crescut, disritmie talamocorticală
Comorbidități frecvente: hipoacuzie, hiperacuzie, migrenă, anxietate, depresie, afectare cognitivă ușoară, insomnie
Tratamente de primă linie: consilierea centrată pe tinitus și terapia cognitiv-comportamentală (TCC)
Emergent: stimulare bimodală, neuromodulare în buclă închisă, terapeutice digitale

Context

Tinitusul este definit ca percepția unui sunet (țiuit, șuierat, pulsatil) în absența unei surse sonore externe. Cu o prevalență de ~14% la adulți și simptome severe la ~2%, reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni auditive din lume și o cauză semnificativă de suferință și dizabilitate. Expresia clinică este heterogenă, iar managementul rămâne în mare parte simptomatic, cu puține terapii bazate pe dovezi de nivel înalt.

Mecanismul de acțiune

Mecanismele fiziopatologice ale tinitusului implică atât procese periferice, cât și centrale. Leziunea cohleară sau dezaferentarea fibrelor auditive sunt triggere inițiale care induc plasticitate maladaptivă în sistemul nervos central, creșterea câștigului central și disritmie talamocorticală — un tipar anormal de sincronizare între talamus și cortexul auditiv. Neuroinflammația, cuplajul somatosenzorial-auditiv și factorii precum stresul pot contribui la cronicizare. Rețelele limbice și de saliență modulează în mod important percepția tinitusului și răsunetul emoțional al acestuia, explcând de ce tinitusul este adesea asociat cu anxietate și depresie.

Diagnostic și comorbidități

Diagnosticul implică distincția esențială între tinitusul subiectiv (cel mai frecvent) și tinitusul obiectiv, care poate fi perceput și de examinator — inclusiv tinitusul pulsatil, care necesită imagistică vasculară pentru excluderea cauzelor tratabile (malformații, fistule, tumori). Audiometria completă este obligatorie, deoarece hipoacuzia este comorbiditatea cea mai frecventă. Alți factori importanți de evaluat includ hiperacuzia, migrena, anxietatea, depresia, afectarea cognitivă ușoară, insomnia și tulburările temporo-mandibulare. Factorii somatici (cervicali, musculari) care modulează intensitatea tinitusului pot ghida targetarea terapeutică.

Tratament

Terapiile cu cele mai solide dovezi pentru tinitusul cronic subiectiv sunt consilierea centrată pe tinitus — inclusiv terapia prin reantrenare la tinitus (TRT) — și terapia cognitiv-comportamentală (TCC), care reduc impactul funcțional al tinitusului prin modificarea răspunsului emoțional și comportamental. Reabilitarea auditivă (aparate auditive, implanturi cohleare) este valoroasă atunci când hipoacuzia este prezentă. Tratamentul somatosenzorial țintit beneficiază subgrupuri cu tinitus modulat somatic. Neuromodularea bimodală — stimulare concomitentă auditivă și somatosenzorială — a arătat beneficii în subgrupuri selectate. Domenii active de cercetare includ: biomarkeri pentru subtipuri de tinitus, arhitectura genetică, regenerarea celulelor cohleere, neuromodularea în buclă închisă și terapeuticele digitale.

Concluzii

Tinitusul este o afecțiune cu mecanisme complexe, periferice și centrale, cu o expresie clinică heterogenă și comorbidități frecvente ce trebuie evaluate sistematic. TCC și consilierea centrată pe tinitus rămân terapiile de primă linie cu cele mai bune dovezi, în timp ce neuromodularea bimodală și terapeuticele digitale reprezintă direcții promițătoare pentru managementul personalizat.

Detalii studiu

Intervenție

Primer international de revizuire cuprinzatoare (Nature Reviews Disease Primers) - mecanismele, diagnosticul si tratamentul tinitusului; prevalenta, comorbiditati si abordari terapeutice actuale si emergente

Endpoint primar

Prevalenta, mecanismele neurobiologice, criteriile diagnostice si recomandarile terapeutice actuale si emergente pentru tinitus

Efect principal

Tinitus: 14% adulti (2% sever); mecanisme centrale si periferice; CBT si consiliere tintita = prima linie; neuromodulare bimodala promitatoare

Abstract (original)

Tinnitus is the perception of sound without a corresponding external sound source. This condition affects approximately 14% of adults, with approximately 2% experiencing severe symptoms. Underlying mechanisms of tinnitus suggest involvement of both peripheral and central processes, in which cochlear injury and deafferentation may trigger maladaptive plasticity, increased central gain, and thalamocortical dysrhythmia, modulated by limbic and salience networks. Neuroinflammation, somatosensory-auditory coupling and other factors, such as stress, may contribute to chronicity. Clinical expression is heterogeneous. Tinnitus is often comorbid with hearing loss, hyperacusis, migraine, anxiety, depression, mild cognitive impairment, insomnia and temporomandibular disorders, influencing assessment and care. Diagnosis comprises distinguishing objective (including pulsatile) from subjective tinnitus, recognizing red flags (for example, pulse-synchronous tinnitus requiring vascular imaging), quantifying hearing with audiometry and screening for modulating somatic factors. Multimodal management can reduce the effect of tinnitus: tinnitus-focused counselling and cognitive behavioural therapy are first-line treatments, and hearing rehabilitation and targeted treatment of somatosensory contributors are valuable adjuncts. Moreover, emerging neuromodulation, including bimodal stimulation, benefits selected subgroups. New areas of research include biomarkers, deciphering tinnitus genetic architecture, inner ear regeneration, closed-loop neuromodulation and digital therapeutics.

Concluzii

Tinitusul este o afectiune frecventa (14% adulti) cu mecanisme multifactoriale; CBT si consilierea sunt prima linie de tratament; neuromodularea bimodala emergenta ofera sperante pentru subgrupuri selectate.

Cuvinte cheie

orl Surditatea Tinitus

Referințe

Tinnitus https://doi.org/10.1038/s41572-026-00702-0 Sursă imagine: https://pixabay.com/photos/examination-stethoscope-to-listen-2458540/ (foto: Semevent / Pixabay)

Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.