Transplantul de microbiotă fecală în boala Parkinson: siguranță bună, eficacitate heterogenă în primele 5 RCT-uri

Context

Microbiota intestinală poate influența patobiologia bolii Parkinson (BP) prin axa intestin-creier, un mecanism susținut de date care arată că disbioza intestinală precede adesea simptomele motorii cu ani sau decenii. Sinucleinopatia ar putea iniția la nivelul tractului gastrointestinal și propaga retrograd la sistemul nervos central. FMT — transplantul de microbiotă fecală de la un donator sănătos — a dus la rezultate promițătoare în patologii intestinale și a atras atenție în boli neurologice, inclusiv BP.

Rezultate și limitări

Metodele FMT au variat semnificativ între studii: selecția donatorului, metoda de preparare, pre-tratamentul (antibiotice, laxative) și calea de administrare (colonoscopie, capsule, clisme). Efectele adverse raportate au fost predominant gastrointestinale ușoare și autolimitate. Constipația — una dintre cele mai frecvente plângeri non-motorii ale pacienților cu BP — s-a ameliorat consistent după FMT în toate tipurile de studii. Rezultatele motorii și non-motorii au fost eterogene: un RCT a demonstrat ameliorare motorie la 8-12 săptămâni, un altul abia la 1 an, iar celelalte RCT-uri nu au demonstrat modificări semnificative față de placebo — cu variații care se încadrau în general în limita minimei schimbări detectabile. Studiile necontrolate au raportat mai frecvent ameliorări, subliniind importanța efectului placebo în BP. Sunt necesare RCT-uri cu durată mai mare și populații mai largi pentru a stabili eficacitatea clinică a FMT în BP.