Un studiu asociază dietele cu indice glicemic mai mare cu un risc crescut de cancer pulmonar

©

Autor: 2939 vizite

Prezentare

Un studiu realizat în cadrul Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian Cancer Screening Trial și publicat în Statele Unite în noiembrie 2025 a analizat, pe o perioadă de peste doisprezece ani, relația dintre indicele glicemic, încărcătura glicemică și riscul de cancer pulmonar la adulții americani în vârstă.
Cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai importante cauze de mortalitate oncologică la nivel mondial, reprezentând aproximativ 25% din totalul deceselor prin cancer în Statele Unite. Cel mai important factor de risc modificabil rămâne fumatul, responsabil pentru până la 85% din cazuri în țările dezvoltate.

Totuși, literatura științifică sugerează că și obiceiurile alimentare pot contribui la riscul de cancer pulmonar, în special prin efectele metaboliților glucidici asupra insulinorezistenței, inflamației cronice și axei factorului de creștere asemănător insulinei 1. Indicele glicemic (IG) măsoară viteza cu care un aliment crește glicemia postprandială, iar încărcătura glicemică (IGL) combină IG cu cantitatea de carbohidrați dintr-o porție, reflectând atât calitatea, cât și cantitatea carbohidraților consumați.

Deoarece studiile anterioare au raportat rezultate contradictorii privind legătura dintre IG, IGL și cancerul pulmonar, această analiză își propune să clarifice aceste asocieri într-o cohortă amplă, riguros monitorizată.

Despre studiu

Analiza a utilizat date din cohorta PLCO, care a inclus aproximativ 155.000 de participanți cu vârste între 55 și 74 de ani, recrutați între 1993 și 2001. Pentru această cercetare au fost incluși 101.732 de adulți cu chestionare valide privind dieta, stilul de viață și istoricul medical. Participanții au fost urmăriți timp median de 12,2 ani, acoperind peste 1,2 milioane persoane-ani de observație.

Evaluarea alimentației

  • Dieta a fost cuantificată printr-un chestionar validat de frecvență alimentară.
  • IG și IGL au fost atribuite folosind tabele internaționale actualizate.
  • IGL a fost calculată pentru 225 de grupe alimentare, pe baza consumului zilnic raportat.
  • Indicele glicemic zilnic a rezultat din raportarea IGL la carbohidrații disponibili și multiplicarea valorii cu 100.

Identificarea cazurilor de cancer pulmonar

Cazurile au fost identificate prin chestionare anuale, registre de cancer și confirmare histopatologică. În perioada de urmărire au fost diagnosticate 1.706 cazuri de cancer pulmonar, dintre care:

  • 1.473 cazuri de cancer pulmonar non-microcelular;
  • 233 cazuri de cancer pulmonar microcelular.

Rezultate

Participanții din cea mai înaltă quartilă de IG prezentau caracteristici demografice și comportamentale asociate în mod tipic cu un risc oncologic crescut: prevalență mai mare a fumatului, activitate fizică redusă, indice de masă corporală mai mare și scoruri dietetice mai scăzute.

Relația dintre indicele glicemic și cancerul pulmonar

După ajustări complexe pentru factori demografici, clinici și comportamentali, un IG ridicat a fost asociat cu o creștere semnificativă a riscului:

  • +13% risc de cancer pulmonar total (raport de risc 1,13; 95% interval de încredere 1,05–1,31);
  • +11% risc de cancer non-microcelular (raport de risc 1,11; 95% interval de încredere 1,05–1,29);
  • +34% risc de cancer microcelular (raport de risc 1,34; 95% interval de încredere 1,02–2,27).

Relația dintre încărcătura glicemică și cancerul pulmonar

Contrar rezultatelor privind IG, o IGL ridicată a fost asociată cu un risc mai scăzut de cancer pulmonar:

  • -28% risc de cancer pulmonar total (raport de risc 0,72; 95% interval de încredere 0,57–0,90);
  • -32% risc de cancer non-microcelular (raport de risc 0,68; 95% interval de încredere 0,53–0,87);
  • Fără asociere semnificativă cu cancerul microcelular.

Analize suplimentare

  • Asocierile au fost consistente în subgrupuri definite după vârstă, sex, greutate corporală, fumat și istoricul familial.
  • Modelele au prezentat o relație liniară doză–răspuns pentru ambele măsuri glicemice.
  • O creștere cu 1 abatere standard a IG a fost asociată cu o creștere de 14% a riscului de cancer microcelular.
  • O creștere cu 1 abatere standard a IGL a fost asociată cu o scădere de 14% a riscului de cancer pulmonar.

Interpretare

Rezultatele susțin ideea că calitatea carbohidraților este un determinant major al riscului de cancer pulmonar. Dietele cu IG ridicat pot induce vârfuri glicemice, hiperinsulinemie și activarea axei IGF-1, procese implicate în proliferarea tumorală. În schimb, o IGL ridicată reflectă frecvent un consum mai mare de cereale integrale, leguminoase și fructe, alimente cu un profil nutrițional superior și potențial antiinflamator.

Contrastul dintre IG și IGL subliniază importanța diferențierii între calitatea carbohidraților (IG) și cantitatea totală a acestora (IGL). De asemenea, rezultatele sugerează că relația dintre carbohidrați și cancerul pulmonar depinde de sursa alimentelor și contextul dietetic general.

Concluzii

Un indice glicemic ridicat este asociat cu risc crescut de cancer pulmonar, incluzând ambele tipuri majore: non-microcelular și microcelular. În schimb, o încărcătură glicemică ridicată este asociată cu risc redus de cancer pulmonar, posibil datorită unui aport mai mare de carbohidrați complecși și alimente integrale.

Aceste rezultate sugerează că alimentația bazată pe carbohidrați de calitate superioară, cu un IG scăzut și o IGL globală moderată spre ridicată, ar putea contribui la prevenția cancerului pulmonar. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste rezultate în populații diverse și pentru a clarifica mecanismele biologice implicate.

Cuvinte cheie

Cancerul pulmonar cancerul pulmonar cu celule mici cancerul pulmonar la nefumători

Referințe

Wang, J., et al. (2025) Dietary Glycemic Index, Glycemic Load, and Risk of Lung Cancer: A Population-Based Cohort Study. Annals of Family Medicine. DOI: 10.1370/afm.250132. https://www.annfammed.org/content/23/6/524 Image by stockking on Freepik
Programari cabinete medicale, clinici Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.