Unul din patru hepatologi din SUA are o relație problematică cu consumul de alcool: factori asociați și implicații pentru sănătatea profesională

Consumul problematic de alcool reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică în Statele Unite, unde 10,2% din populație suferă de tulburare legată de consumul de alcool. În paralel, creșterea bolii hepatice asociate alcoolului a intensificat nevoia de intervenții bazate pe dovezi, inclusiv farmacoterapie și psihoterapie. Deși atenția este îndreptată asupra pacienților, studiile recente semnalează o prevalență crescută a consumului nesănătos de alcool în rândul medicilor, inclusiv al hepatologilor implicați în transplant, o populație expusă unui risc ridicat de burnout.

Context și metodologie

Studiul publicat în Hepatology Communications este o analiză secundară a unui chestionar extins (69 de itemi) aplicat hepatologilor de transplant din SUA. Scopul a fost evaluarea prevalenței consumului nesănătos de alcool și identificarea factorilor asociați. Instrumentul folosit a fost testul AUDIT-C, iar două praguri distincte de diagnostic au fost utilizate:

• Definiția 1: scor ≥3 pentru femei și ≥4 pentru bărbați – utilizat la nivel populațional;
• Definiția 2: scor ≥4 pentru femei și ≥5 pentru bărbați – utilizat în studiile medicale.

Au fost incluse variabile demografice, profesionale și psihologice. Analizele statistice au fost efectuate în R 4.3, utilizând imputarea multiplă pentru datele lipsă și regresii liniare pentru identificarea predictorilor AUDIT-C.

Rezultate

Prevalența consumului nesănătos de alcool

• Au fost analizate 185 de răspunsuri (rata de răspuns: 25%).
• Conform definiției 1, 26,3% dintre respondenți au avut un scor AUDIT-C sugestiv pentru consum nesănătos.
• Conform definiției 2, prevalența a fost de 11,2%.
• Majoritatea consumau alcool cel puțin de două ori pe lună, fără episoade frecvente de binge drinking.

Factori asociați cu scoruri AUDIT-C crescute

În analiza multivariată, au fost identificați următorii predictori semnificativi:

• Sexul masculin: βstd = 1,51 (interval de încredere 95%: 1,08–2,12);
• Sentimentul de realizare profesională ridicat: βstd = 1,29 (interval de încredere 95%: 1,04–1,60);
• Starea civilă necăsătorit (vs. divorțat): βstd = 3,62 (interval de încredere 95%: 1,58–8,27);
• Faptul de a aduce muncă acasă a fost asociat cu scoruri mai mici: βstd = 0,55 (interval de încredere 95%: 0,31–0,98).

Interacțiunile testate între sex, stare civilă și orele lucrate acasă nu au modificat semnificativ rezultatele.

Interpretare

O problemă subdiagnosticată în rândul hepatologilor

Prevalența consumului nesănătos de alcool (26,3%) în rândul hepatologilor de transplant este mai mare decât în populația generală, dar mai mică decât media raportată la medici. Totuși, acest nivel rămâne îngrijorător, având în vedere natura solicitantă a practicii medicale în domeniul transplantului hepatic.

Realizarea profesională și consumul de alcool: o relație neașteptată

Contrar ipotezelor inițiale, un nivel crescut de satisfacție profesională a fost asociat cu un consum mai ridicat de alcool. Acest aspect poate reflecta mecanisme de coping sau obiceiuri sociale care nu sunt neapărat legate de epuizare emoțională. Sunt necesare cercetări calitative pentru a înțelege mai bine aceste dinamici.

Stigmatizarea accesului la îngrijire

Un posibil obstacol major în identificarea și tratarea tulburărilor legate de alcool la medici este stigmatizarea și teama de consecințe profesionale. Deși există programe de sănătate profesională la nivel de stat care oferă sprijin și monitorizare, puțini medici se autoreferează. Este esențial ca centrele de transplant să normalizeze accesul la aceste servicii și să faciliteze îngrijirea confidențială și bazată pe dovezi.

Concluzii

Consumul nesănătos de alcool afectează aproximativ 1 din 4 hepatologi de transplant din SUA, iar factorii asociați par mai degrabă personali decât profesionali. Intervențiile centrate pe accesul la îngrijire, reducerea stigmatizării și monitorizarea activă a sănătății mintale în mediul profesional ar trebui să devină o prioritate în domeniul hepatologiei de transplant. Datele susțin nevoia unor politici instituționale clare pentru promovarea bunăstării personalului medical în domenii de înaltă intensitate, precum transplantul hepatic.