Succesul dietei mediteraneene arată diferit pentru femei și bărbați (studiu pe 4.000 de adulți)

Studiul publicat în Frontiers in Nutrition face parte din proiectul european MEDIET4ALL și a fost publicat în vara anului 2024. Acesta analizează în detaliu aderența la dieta mediteraneană și comportamentele de stil de viață asociate, în rândul a 4.010 participanți din 10 țări, punând accent pe diferențele de gen.
Dieta mediteraneană este recunoscută pe scară largă pentru efectele sale benefice asupra sănătății cardiovasculare, metabolice și cognitive. Beneficiile acesteia sunt susținute de studii ample, precum PREDIMED, și sunt legate de un aport crescut de alimente de origine vegetală, ulei de măsline, pește și un consum moderat de carne roșie și vin. Totuși, aderența la acest model alimentar este în declin, din cauza influențelor occidentale, a alimentelor ultraprocesate și a schimbărilor socio-economice și culturale. De asemenea, literatura existentă oferă rezultate contradictorii privind diferențele de gen în adoptarea dietei mediteraneene.

Despre studiu

Metodologie și participanți

Un chestionar online, disponibil în 7 limbi, a fost distribuit în perioada mai–septembrie 2024 în 10 țări europene și nord-africane. După aplicarea criteriilor de calitate și validitate a datelor, au fost incluse 4.010 răspunsuri complete, majoritatea din Italia (17,7%), Iordania (17%) și Germania (15,4%).

Instrumentele validate utilizate au inclus:

• MedLife Index (28 itemi) pentru evaluarea aderenței la dietă;
• IPAQ-SF pentru activitate fizică;
• ISI pentru evaluarea insomniei;
• DASS-21 pentru sănătate mintală;
• SLSQ pentru satisfacția în viață;
• SSPQL și STuQL pentru interacțiune socială și utilizare a tehnologiei;
• MBQ – un instrument propriu de evaluare a barierelor percepute în adoptarea dietei mediteraneene.

Studiul a fost aprobat de comitetul de etică al Facultății de Medicină din cadrul Universității din Sfax și s-a desfășurat în conformitate cu reglementările GDPR.

Analize statistice

Datele au fost analizate cu SPSS v25. S-au aplicat teste de normalitate (Shapiro-Wilk), teste non-parametrice (Mann–Whitney), teste de corelație Spearman și teste Z pentru proporții. Pragurile de semnificație statistică au fost standardizate la p < 0,05, 0,01 și 0,001.

Rezultate

Caracteristici demografice

Participanții au avut vârsta medie de 37,2 ani. Femeile au reprezentat 59,5% din eșantion, fiind predominant în categoriile de vârstă tânără (18–35 ani), cu un nivel educațional mai ridicat la licență. Bărbații au avut o reprezentare mai mare în categoriile de formare profesională și master.

Femeile au prezentat mai frecvent greutate normală sau subponderalitate, în timp ce bărbații au avut o prevalență mai mare a supraponderii. Bărbații au fumat mai frecvent țigări, iar femeile – narghilea. Nu s-au observat diferențe semnificative în starea de sănătate autoevaluată.

Aderența la dieta mediteraneană

Scorul total MedLife Index nu a arătat diferențe semnificative între genuri. Însă analiza pe componente a evidențiat:

• Femeile au avut scoruri semnificativ mai mari în consumul de legume, ulei de măsline, ierburi aromatice și reducerea cărnii procesate;
• Bărbații au avut aderență mai bună la consumul de pește, leguminoase și dulciuri.

În ceea ce privește obiceiurile alimentare, femeile au limitat mai bine gustările între mese și au redus zahărul adăugat, în timp ce bărbații au urmat mai fidel recomandările legate de hidratare, aport de sare și consum moderat de vin.

Activitate fizică, somn și comportamente sociale

Bărbații au avut scoruri semnificativ mai mari la activitatea fizică și participarea socială. De asemenea, au raportat o eficiență mai bună a somnului. Femeile au prezentat latență mai mare la adormire, durată mai lungă a somnului, calitate mai slabă și scoruri ISI mai ridicate.

Sănătate mintală și nevoia de suport

Femeile au raportat scoruri mai mari la depresie, anxietate și stres. De asemenea, au indicat o nevoie semnificativ mai mare de suport psihosocial, fizic și nutrițional, în timp ce bărbații au declarat mai frecvent că nu au nevoie de ajutor în aceste domenii.

Barieri percepute

Femeile au raportat mai multe bariere legate de atitudini, gust și lipsa de cunoștințe nutriționale. Bărbații au menționat mai frecvent lipsa de motivație și cauze medicale.

Corelații relevante

• MedLife Index a fost pozitiv corelat cu activitatea fizică, satisfacția în viață și participarea socială;
• A fost negativ corelat cu insomnia, stresul, anxietatea și depresia.

Concluzii

Deși scorul general de aderență la dieta mediteraneană nu a diferit între genuri, căile comportamentale prin care femeile și bărbații ating acest scor sunt distincte. Intervențiile de sănătate publică ar trebui adaptate genului, ținând cont de diferențele în motivații, bariere și contexte culturale. Femeile necesită sprijin în depășirea barierelor psihosociale și în stimularea activității fizice, în timp ce bărbații pot beneficia de programe orientate pe îmbunătățirea obiceiurilor alimentare și motivație pentru schimbare durabilă.

Aplicații practice

• Femei: Promovarea de activități fizice adaptate, ateliere de gătit, aplicații mobile pentru planificare nutrițională și managementul stresului.
• Bărbați: Programe educaționale pentru nutriție, sesiuni practice de gătit, intervenții bazate pe obiective și performanță.
• Somn: Strategii diferențiate – pentru femei: managementul stresului, reducerea utilizării tehnologiei seara; pentru bărbați: consolidarea rutinei de somn.
• Sănătate mintală: Pentru femei – acces flexibil la servicii de suport; pentru bărbați – reducerea stigmei și promovarea sprijinului precoce.