Suedia, două realități ale bunăstării: tinerii rămân în urmă, vârstnicii o duc mai bine

Un studiu realizat pe un eșantion național reprezentativ de peste 15.000 de adulți din Suedia, publicat în International Journal of Wellbeing în 2026, a analizat bunăstarea populației folosind un cadru multidimensional de tip flourishing. Cercetarea face parte din Global Flourishing Study și își propune să depășească evaluările clasice bazate exclusiv pe satisfacția generală cu viața, evidențiind diferențele dintre domenii ale vieții și subgrupuri demografice.
Suedia este frecvent clasată printre cele mai „fericite” țări din lume în rapoarte internaționale, însă aceste clasamente se bazează, de regulă, pe un singur indicator global de evaluare a vieții. Autorii studiului pornesc de la premisa că o astfel de abordare poate masca inegalități importante între domenii ale bunăstării și între grupuri populaționale. Conceptul de flourishing integrează mai multe dimensiuni ale vieții – psihologice, sociale, fizice, existențiale și materiale – oferind o perspectivă mai nuanțată asupra modului în care oamenii „o duc” cu adevărat.

Despre studiu

Analiza se bazează pe datele Global Flourishing Study – Wave 1 (2023), care a inclus respondenți din 22 de țări. Pentru Suedia, au fost analizați 15.068 de participanți, selectați prin paneluri digitale și ponderați statistic pentru a reflecta structura populației după vârstă, sex, educație și regiune.

Bunăstarea a fost evaluată în șapte domenii:

• Bunăstare psihologică (fericire, pace interioară, echilibru în viață, evaluarea vieții prezente și viitoare);
• Scop și sens;
• Caracter și virtuți;
• Distres psihologic (anxietate, depresie, suferință, distres traumatic);
• Sănătate fizică;
• Bunăstare socială (sprijin social, calitatea relațiilor, singurătate);
• Bunăstare financiară (stabilitate financiară și materială).

Autorii au comparat rezultatele Suediei cu media globală a studiului și au analizat diferențele interne în funcție de vârstă, sex și statut de imigrație, utilizând intervale de încredere și dimensiuni ale efectului (Cohen’s d).

Rezultate principale

Poziționarea Suediei la nivel internațional

Comparativ cu media celor 22 de țări incluse în studiu, Suedia se remarcă prin:

• Evaluări foarte ridicate ale vieții și bunăstare financiară superioară;
• Niveluri scăzute de distres psihologic, inclusiv anxietate și depresie;
• Sprijin social ridicat și singurătate mai redusă decât media internațională.

În schimb, scorurile pentru scop și sens în viață, precum și pentru caracter și virtuți, au fost semnificativ mai scăzute decât media globală, sugerând o posibilă vulnerabilitate existențială într-o societate foarte secularizată și prosperă.

Diferențe majore între grupele de vârstă

Cea mai pregnantă constatare a studiului este gradientul puternic de vârstă:

• Adulții vârstnici (80+ ani) raportează cele mai ridicate niveluri de bunăstare în aproape toate domeniile: fericire, sens, relații sociale și stabilitate financiară;
• Tinerii (18–24 ani) prezintă cele mai scăzute scoruri de bunăstare și cele mai ridicate niveluri de anxietate, depresie și singurătate;
• Diferențele dintre cele două grupe au fost medii până la mari ca dimensiune a efectului (Cohen’s d ≈ 0,7 pentru fericire, singurătate și satisfacția cu viața).

Paradoxal, tinerii suedezi au raportat cele mai optimiste așteptări privind viitorul, sugerând un decalaj important între experiența prezentă și speranțele pe termen mediu.

Diferențe de gen

Diferențele între femei și bărbați au fost, în general, modeste, însă consistente:

• Femeile au raportat niveluri mai ridicate de anxietate, depresie și suferință psihologică;
• Bărbații au raportat o stare de sănătate fizică ușor mai bună și o stabilitate financiară mai mare;
• Sprijinul social a fost perceput ca fiind ușor mai ridicat în rândul femeilor.

Statutul de imigrație

Persoanele născute în afara Suediei au prezentat:

• Evaluări ale vieții similare cu cele ale populației native;
• Niveluri mai ridicate de distres psihologic (în special anxietate și depresie);
• Stabilitate financiară și materială mai scăzută.

Deși dimensiunile efectului au fost mici, patternul indică dezavantaje sistematice pentru populația născută în afara țării.

Concluzii

Acest studiu arată că, deși Suedia excelează la nivel internațional în multe dimensiuni ale bunăstării, prosperitatea nu este distribuită uniform. În mod particular, tinerii adulți reprezintă un grup vulnerabil, cu niveluri scăzute de bunăstare și distres psihologic accentuat, în contrast puternic cu adulții vârstnici.

Rezultatele subliniază importanța utilizării unor cadre multidimensionale de evaluare a bunăstării, care pot scoate la iveală inegalități ascunse de mediile naționale și pot ghida politici publice mai țintite, chiar și în țări considerate „model” în clasamentele globale ale fericirii.