Suplimentele și dietele speciale la copiii cu tulburări din spectrul autist. Ce spun studiile?

O mare parte dintre părinții ai căror copii suferă de autism încearcă prin intermediul unor modificări în dietă sau cu ajutorul suplimentelor nutriționale să amelioreze simptomele acestei tulburări. Potrivit unei analize sistematice publicate în jurnalul științific Pediatrics, utilizarea multora dintre aceste metode nu este justificată din punct de vedere științific.


După analiza a 19 trial-uri clinice randomizate, cercetătorii nu au descoperit dovezi suficiente care să justifice utilizarea și eficiența practicilor dietetice frecvente – eliminarea glutenului din alimentație sau administrarea suplimentelor din ulei de pește – pentru a controla și a ameliora simptomele. Din fericire, efectele unor astfel de decizii nu presupun riscuri majore imediate pentru sănătatea copiilor cu tulburări din spectrul autist, însă sunt ele necesare?

„Deși există puține dovezi care să documenteze siguranța și eficacitatea suplimentelor și ale practicilor dietetice, multe dintre familiile copiilor cu autism apelează la astfel de metode la un moment dat, pe baza asumpției eronate că acestea nu pot dăuna în cel mai rău caz,” afirmă Zachary Warren, investigator principal al studiului, profesor asociat de pediatrie, psihiatrie și educație specială în cadrul Universității Vanderbilt (Nashville).

Acesta recomandă părinților să consulte medicul pediatru înainte de a lua decizia suplimentării dietei sau a introducerii unor restricții alimentare.

„Luând în considerare prezența alimentației de tip selectivă la copiii cu autism, orice altă modificare în privința dietei la aceștia poate avea un impact nutrițional mai puțin dorit.”

La studii au participat 732 de copii cu autism (între 12 și 92 de copii incluși în fiecare studiu) și au fost investigate beneficiile suplimentelor administrate și a variațiilor de dietă fără gluten și/sau cazeină sau a altor intervenții dietetice. Durata studiilor incluse în meta-analiză a variat de la o săptămână până la 2 ani de monitorizare.

Rezultatele nu au fost consecvente, prin urmare, unele studii care au analizat eficacitatea suplimentării cu acizi grași Omega-3 au remarcat beneficii cu privire la abilitățile de comunicare și limbaj, la comportamentului și capacitatea de socializare. Altele însă au observat în rândul copiilor cu autism care au primit preparatul placebo, ce nu conținea substanță activă, o mai bună evoluție în comparație cu cei care au beneficiat de suplimentare cu acizi Omega-3.

Lipsa consecvenței în legătură cu eficacitatea administrării suplimentelor a fost observată și în cazul vitaminei B12, a suplimentării cu levocarnitină, respectiv cu enzime digestive. De exemplu, reducerea severității simptomelor digestive și îmbunătățirea aspectelor comportamentale au fost remarcate în cazul suplimentării cu enzime digestive, însă rezultatele nu au fost confirmate și în alte studii.

Nici în cazul dietelor de excludere a glutenului și/sau cazeinei, insistent recomandate la copiii cu autism, nu s-a putut stabili un consens în ceea ce privește eficiența. În vederea eliminării glutenului, care se găsește în grâu, secară și orz și a cazeinei din lapte și derivate, se pot constata numeroase restricții alimentare, ce pot avea drept consecință un aport insuficient de nutrienți. Majoritatea modificărilor în bine ale excluderii celor două proteine din dieta copiilor cu autism au fost raportate într-o manieră subiectivă de către părinți, însă prezența acestora nu a fost pe deplin susținută în momentul în care au fost introduse metode obiective de evaluare a efectelor sau studiile respective prezentau un grad crescut de bias (eroare sistematică).

Concluziile acestui studiu nu vin pentru a descuraja eforturile părinților, ci doresc să încurajeze un proces decizional corect informat, în acord și sub supraveghere medicală pentru a preîntâmpina eventualele efecte adverse și a gestiona corect aportul optim de nutrienți pentru a asigura nevoile de creștere și dezvoltare ale micuților.

Rolul cadrelor medicale este cel de a înțelege care sunt motivațiile ce stau la baza acestor decizii ale părinților și de a le oferi îndrumarea necesară pentru a pune în balanță riscurile și beneficiile intervențiilor indiferent de natura lor, pentru a nu pune în pericol sănătatea copiilor, dar mai ales pentru a nu întârzia implementarea terapiilor cu adevărat eficiente în cazul tulburărilor din spectrul autist.

Un lucru este cert - informațiile deținute în prezent sunt insuficiente, fiind necesare studii mult mai ample pentru a stabili de ce unele subgrupuri de copii au prezentat rezultate pozitive în urma modificărilor dietetice și cum ar putea fi acestea implementate în siguranță acestora, respectând rigorile cercetării științifice.

Sursa: Medical Xpress