Testarea PSA în Anglia: tendință la supratestare nejustificată

Un amplu studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Oxford și publicat în The BMJ în 2025 arată că testarea antigenului specific prostatic (PSA) în Marea Britanie este efectuată frecvent în afara recomandărilor clinice, ducând la supratestare, retestări nejustificate și potențiale riscuri de diagnostic și tratament excesiv. Analiza a inclus peste 10 milioane de bărbați înregistrați în sistemul de medicină primară din Anglia.

Context

Cancerul de prostată este cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată la bărbații din Regatul Unit. Cu toate acestea, testarea PSA este recomandată doar bărbaților cu simptome sugestive sau după o discuție detaliată cu medicul de familie, dat fiind că testul are o specificitate scăzută și poate genera rezultate fals pozitive sau diagnosticarea unor tumori indolente.

În ultimii ani, s-au înregistrat fluctuații neașteptate în utilizarea testului PSA, adesea corelate cu campanii mediatice sau cu declarațiile publice ale unor celebrități diagnosticate cu cancer de prostată, ceea ce a condus la creșteri bruște ale cererii de testare. Lipsa unor ghiduri internaționale uniforme și interpretarea variabilă a recomandărilor existente contribuie la inconsistența practicilor clinice.

Despre studiul actual

Cercetătorii au analizat date provenite de la 10.235.805 bărbați cu vârste de peste 18 ani, înregistrați la 1.442 de cabinete de medicină de familie din Anglia, în perioada 2000–2018. Niciunul dintre participanți nu avea un diagnostic anterior de cancer de prostată la momentul includerii în studiu.

Datele au fost corelate cu Registrul Național de Cancer, Statistica Națională a Spitalelor și Oficiul Național de Statistică, fiind evaluate în funcție de:

• Regiune geografică

• Nivel de deprivare socio-economică

• Vârstă

• Etnie

• Istoric familial de cancer de prostată

• Simptomatologie

• Valoarea PSA înregistrată

În total, 1.521.116 bărbați (14,9%) au avut cel puțin un test PSA efectuat în perioada analizată, însumând 3.835.440 de teste.

Pe durata celor 18 ani, numărul testelor PSA s-a multiplicat de cinci ori, în special la bărbații fără simptome sau cu valori PSA sub pragurile recomandate.

Cercetătorii au observat:

• Cele mai ridicate rate de testare la bărbații peste 70 de ani, categorie cel mai puțin susceptibilă de a beneficia de testări repetate.

• O proporție semnificativă de testări efectuate la bărbați între 18 și 39 de ani, mult sub vârsta pentru care testarea este indicată.

• Diferențe regionale și demografice: rate mai mari de testare la bărbații de etnie albă și în zonele mai puțin defavorizate.

Rezultate

Dintre bărbații testați, aproape jumătate (735.750) au fost retestați pe parcursul perioadei de urmărire.

Din aceștia:

• Peste 75% nu aveau simptome documentate.

• 73% nu au avut niciodată un PSA peste pragul recomandat.

Intervalul mediu dintre testări a fost de:

• 12 luni în total.

• 17 luni pentru bărbații cu valori PSA constant normale – mai scurt decât recomandările majorității ghidurilor internaționale.

Analiza a arătat că intervalele de retestare scad semnificativ la bărbații:

• Mai în vârstă.

• Cu antecedente familiale de cancer de prostată.

• Din alte grupuri etnice decât cel alb.

• Cu valori PSA crescute anterior.

Autorii notează că, deși datele provin din înregistrări de rutină și pot exista limitări privind completitudinea informațiilor, analizele statistice repetate au confirmat consistența rezultatelor.

Concluzii și implicații clinice

Autorii studiului subliniază că testarea PSA în medicina primară din Anglia este eterogenă și adesea excesivă. Mulți pacienți sunt retestați mai des decât recomandă ghidurile, iar retestarea are loc chiar și la pacienți fără simptome sau cu valori PSA normale.

Ei avertizează că supratestarea poate duce la:

• Costuri inutile pentru sistemul medical,

• Anxietate și proceduri invazive nejustificate,

• Diagnosticul și tratamentul excesiv al tumorilor cu potențial benign.

Cercetătorii cer stabilirea urgentă a unor intervale optime de retestare bazate pe dovezi științifice, pentru a maximiza beneficiile și a reduce riscurile asociate testării neselective.

Într-un editorial asociat, Dr. Juan Franco și colegii săi subliniază că testarea PSA necontrolată poate genera „costuri mari și prejudicii semnificative”, crescând incidența formelor de cancer care ar fi rămas asimptomatice, fără a îmbunătăți detectarea formelor agresive.

Autorii solicită ghiduri NICE mai clare, în special pentru bărbații în afara intervalului de vârstă recomandat sau cu alte afecțiuni urinare ori erectile, pentru a preveni confuziile și a promova o abordare echilibrată a screeningului.